Scandalul diplomelor false ridică întrebări despre integritatea academică

Scandalul diplomelor suspecte, depistate de autoritățile din România și atribuite unor medici care ar fi urmat specializări la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) din Chișinău, a readus în prim-plan vulnerabilitățile de integritate din sistemul universitar. Deși ancheta din România vizează persoane care nu ar avea legătură directă cu procesele instituționale ale USMF, cazul ridică întrebări esențiale despre integritatea universitară, iar rolul avertizorilor - studenți, profesori sau angajați care semnalează nereguli - capătă o importanță majoră. Reprezentanții USMF susțin că, din 2018, cadrul normativ privind integritatea a fost consolidat treptat, în ultimii patru ani au fost înregistrate 60 de sesizări, însă doar cinci semnale abordează subiecte de integritate academică.

Fabrica de halate albe: rețelele de diplome fictive care au alertat autoritățile române

Scandalul diplomelor a pornit după ce autoritățile române au descoperit persoane care ar fi activat în sistemul medical pe baza unor diplome false sau fictive, despre care se afirmă că ar fi fost emise de USMF din Chișinău. Anchetele au arătat că documentele nu figurau în registrele oficiale ale universității, sugerând că ar fi fost fabricate sau procurate prin scheme ilegale. Cazul a ridicat suspiciuni privind posibile rețele care produc acte false pentru cei care vor să eludeze studiile medicale. În replică, conducerea USMF a respins acuzațiile și a subliniat că procesul de eliberare a diplomelor este strict reglementat, digitalizat și verificat. Totuși, scandalul a generat întrebări inevitabile despre cât de funcționale sunt instrumentele interne care ar trebui să prevină asemenea nereguli.

Linii „fierbinți”, dar tăcere în registre

În Republica Moldova, Legea privind avertizorii de integritate obligă entitățile publice, inclusiv USMF, să instituie canale interne de raportare confidențială și să asigure protecția totală a avertizorilor împotriva oricăror măsuri de repercusiune, precum hărțuirea, concedierea sau discriminarea. În opinia Olgăi Cernețchi, prim-prorector al USMF, cadrul normativ a fost consolidat progresiv după anul 2018, fiind aprobat anual un plan de acțiuni pentru combaterea corupției. În cadrul instituției funcționează o Comisie de etică responsabilă pentru examinarea cazurilor de încălcare a Codului moral al instituției, existând registre oficiale pentru reclamații și multiple canale de raportare: e-mailuri dedicate, o linie telefonică anticorupție 24/24 și sistemul de raportare anonimă – așa-numitul Sistem Informațional de Management Universitar.

Conform datelor furnizate de USMF, în ultimii patru ani au fost înregistrate aproape 60 de petiții, însă doar cinci abordează subiecte de integritate academică. În anul 2022 au fost înregistrate 24 de petiții, în 2023 numărul a scăzut la 14, iar în 2024 au fost raportate 8 petiții (trei anonime). Pentru anul 2025, s-au înregistrat până acum 11 petiții. Deși reprezentanții universității dau asigurări că toate sesizările sunt analizate, aceștia nu au oferit detalii despre confirmarea sau infirmarea vreunei încălcări în urma acestor examinări, lăsând un semn de întrebare asupra finalității acestor demersuri.

Expertă TIM: „Integritatea a eșuat să devină o valoare instituțională”

Mariana Kalughin, expertă juridică în cadrul Transparency International-Moldova (TIM), susține că funcționarea corectă a instituțiilor depinde de aplicarea eficientă a mecanismelor de integritate. Ea subliniază că sistemul educațional rămâne unul din cele mai expuse corupției, iar utilizarea rară a canalelor de raportare indică o lipsă de încredere a studenților în sistem. „Pare că integritatea nu a reușit să devină o valoare instituțională, ceea ce este foarte grav, deoarece obținem nu doar medici care nu sunt specialiști, ci și medici amorali”, a declarat M. Kalughin, recomandând o deschidere mai mare a instituției către raportările din mediul online.

Ombudsman: Fără avertizori, plagiatul rămâne „invizibil” la controale

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, susține că rolul avertizorilor este esențial, în special în mediul academic, unde aceștia pot semnala fraude care nu sunt vizibile la audituri externe, precum plagiatul sistemic sau acordarea nejustificată de titluri. El atenționează că, fără aceste semnale, numeroase încălcări pot rămâne nedetectate ani la rând. În opinia Ombudsmanului, deși legea oferă protecție, este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru ca avertizorii să nu mai fie priviți cu ostilitate, ci ca parteneri ai integrității.

Legea impune entităților publice adoptarea unor mecanisme clare și accesibile pentru primirea dezvăluirilor, garantând confidențialitatea identității avertizorului. Dincolo de canalele interne, legea prevede și raportarea externă gestionată de Centrul Național Anticorupție. Totuși, datele statistice sunt descurajante: din 2019, au fost înregistrate 23 de avertizări la nivel național, dar în 15 situații încălcările nu s-au confirmat. Această rată mare de respingere ridică noi întrebări despre cât de riguroase sunt anchetele interne și dacă avertizorii sunt, într-adevăr, încurajați să scoată la lumină neregulile din sistem.

Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.