Declarație de poziție a Inițiativei Civice pentru Integritate în Serviciul Public pe marginea deciziei Comisiei Naționale de Integritate de a clasa cauza Marianei Pitic
Organizațiile membre ale Inițiativei Civice pentru Integritate în Serviciul Public condamnă atitudinea superficială de care a dat dovadă Comisia Națională de Integritate la examinarea cauzei judecătoarei Mariana Pitic privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015.
Comisia Națională de Integritate (CNI) a dispus pe data de 28 aprilie 2016 inițierea controlului privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015, după ce în mai multe surse media au apărut informații despre proprietățile nedeclarate ale soțului Marianei Pitic și valoarea neobișnuit de mică a automobilelor trecute în declarațiile veniturilor și proprietăților din 2014 și 2015.
La 14 iulie 2016, Comisia Națională de Integritate a constatat lipsa unei încălcări intenționate din partea judecătoarei Mariana Pitic și a clasat cauza. Motivul invocat de către CNI a fost faptul că automobilul declarat de către judecătoare este un bun al fostului soț, de care aceasta a divorțat în iunie 2011.
O analiză a declarațiilor cu privire la venituri și proprietate pentru anii 2014 și 2015, în care figurează automobilul Porsche Cayenne, arată însă că Mariana Pitic este proprietara automobilului[3]. Acesta a fost procurat în anul 2014 contra sumei de 11 mii de lei, în schimbul unui automobil BMW-X5 vândut pentru 10 mii de lei. Sumele indicate de către judecătoare sunt departe de a corespunde valorii reale a automobilelor. Indicarea unor sume fictive în documentele care certifică proveniența automobilelor este un fapt care aparent a fost omis de către CNI. De asemenea, trezește nedumerirea de ce CNI nu a atras atenția asupra faptului că deși este divorțată, Mariana Pitic, conform investigațiilor jurnalistice, continuă să locuiască în aceeași casă cu fostul soț, fără a declara imobilul.
Cazul Marianei Pitic este unul de referință în activitatea CNI deoarece este vizată o judecătoare, care în primul rând trebuie să dea dovadă de integritate în exercitarea profesiei sale. Organizațiile Inițiativei Civice pentru Integritate în Serviciul Public consideră că prin adoptarea unor asemenea decizii, CNI acționează în contradicție cu propriul său obiectiv de prevenire și combatere a îmbogățirii ilicitate și a corupției în rândul demnitarilor publici. Acceptarea declarării de către demnitari a unor sume fictive în actele de proveniență a proprietății va încuraja și mai mult răspândirea practicii respective.
Cerem Comisiei Naționale de Integritate să-și exercite atribuțiile cu maximă responsabilitate si să examineze cu o mai mare minuțiozitate cauzele de presupusă încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor și proprietăților.
Din Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public fac parte cinci organizaţii neguvernamentale: Fundaţia Soros-Moldova, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN). Organizaţiile îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Conflictele de interese, proprietățile nedeclarate și c...
Unii dintre candidații PDM care au deținut funcții publice au avut episoade în care au fost implicați în conflicte de interese sau în nedeclararea tuturor averilor. Victor Său și Alexandru Botnari, de exemplu, au făcut afaceri cu firmele familiei folosind banii publici, iar Maria Culeșov și-a angajat rudele la ADR Sud. De asemenea, liderul formațiunii, Vladimir Plahotniuc, nu și-a declarat, când a fost cazul, proprietățile pe care le deține în Elveția, Franța și România. Un alt candidat PDM, ministru în Guvernul Filip, a folosit o diplomă de studii medii falsă, ceea ce nu îl împiedică să pretindă în continuare la funcții publice. Acestea sunt fapte documentate de reporterii IC pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul Moldovacurata.md.
ICPC a obţinut câştig de cauză în toate cele patru proc...
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), constituită în 2009 de un grup de organizaţii neguvernamentale pentru a monitoriza integritatea candidaţilor din listele electorale ale partidelor la alegerile parlamentare, a obţinut câştig de cauză în toate procesele pornite de către formaţiunile politice şi politicienii supăraţi că, în cadrul campaniei electorale din 2010, au fost incluşi în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate.
Cazul Partidului Democrat împotriva ICPC a ajuns la Cur...
Curtea Supremă de Justiție va examina, pe 16 octombrie curent, recursul Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) în procesul intentat în 2010 de Partidul Democrat după ce a fost difuzată broșura „Cunoaște-ți candidatul!”. Experții l-au plasat pe democratul Dumitru Diacov în „lista neagră” a concurenților electorali care au integritatea pătată, iar politicianul s-a plâns în instanță că i-a fost lezată onoarea și reputația profesională.
ICPC a câștigat toate procesele intentate după alegeril...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis, în această săptămână, o decizie irevocabilă în dosarul „Partidul Democrat versus Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat”. Astfel, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a obținut, într-un final, câștig de cauză, după ce procesul a fost amânat de câteva ori.
Actualii președinți de raioane, candidați PDM: unii au...
Indiferent dacă au avut mici sau mari ”păcate” în administrarea treburilor publice, o bună parte din actualii președinți de raioane figurează pe lista electorală a PDM la aceste alegeri. Unii au făcut donații mari către partid, alții nu au intervenit la timp pentru prevenirea cheltuirii în van a banilor publici, iar o președintă de raion, de exemplu, și-a reparat din banii raionului drumul până la poartă. De asemenea, un primar de oraș, și el fruntaș PDM, este implicat în cel puțin două conflicte de interese. Acestea sunt fapte descoperite de reporterii Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul MoldovaCurata.md. În continuare, citiți câteva spicuiri din ele.
PERSOANE CU PROBLEME DE INTEGRITATE, PROMOVATE DE GUVER...
Deși au fost depistați de către Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) la alegerile din aprilie și iulie 2009, dar și la cele din noiembrie 2010, ca fiind candidați cu pete în carieră, mulți dintre ei au fost ulterior numiți în funcții-cheie în stat. Unii dintre cei incluşi în lista, numită de mass-media "listă neagră”, s-au simțit ofensați și au atacat ICPC în judecată. Ion Prisăcaru, candidatul Partidului Social-Democrat la alegerile parlamentare din iulie 2009 și Ștefan Urîtu, candidatul Partidului Liberal la alegerile din iulie 2009 şi noiembrie 2010, au pierdut procesele, dosarul intentat de Alexandru Oleinic, candidatul Alianţei “Moldova Noastră ” la ultimul scrutin parlamentar, a fost scos de pe rol, iar dosarele intentate la solicitarea Partidului Comuniștilor şi a celui Democrat se mai perindă și astăzi prin instanțe.
Aici așteptăm comentariul tău!