Lista Partidului Șor: figuranți în raportul Kroll și un martor al acuzării în dosarul Filat

ICPC: la zi 22 februarie 2019 199
Festivitatea de lansare a Partidului Șor în campania electorală, 3 februarie 2019, Chișinău

Unele nume de pe lista electorală a Partidului Șor apar și în raportul Companiei britanice Kroll, angajată de Guvern să investigheze ”furtul miliardului”. Marina Tauber și Reghina Apostolova, de exemplu, au fost acționare la Unibank, una dintre băncile falimentate în urma fraudei, și ar fi luat credite, folosind conturile unor bănci din Letonia. Ambele spun că au returnat banii și nu au comis nimic ilegal. De asemenea, una dintre candidate, Maria Albot, s-a ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Vlad Filat a sumelor despre care Ilan Șor a spus că i-ar fi fost estorcate de către fostul premier, iar ulterior a avut calitatea de martor al acuzării în acel dosar. Acestea sunt câteva fapte documentate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat referitoare la candidații Partidului Șor. Profilurile integrale pot fi citite pe Moldovacurata.md.



Capul de listă al formațiunii, Ilan Șor, candidează pentru un mandat de deputat, chiar dacă are o condamnare executorie la 7 ani și jumătate în unul dintre cele două dosare penale deschise pe numele său în legătură cu frauda din sistemul bancar. Acest dosar a fost pornit la 22 iunie 2016 pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Ulterior, instanța a recalificat fapta în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Sentința a fost atacată de avocații lui Ilan Șor, iar acum dosarul se află în examinare la Curtea de Apel Cahul. Șor mai are un dosar penal, deschis mai devreme, la 6 mai 2015, pentru abuz în serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii (BEM). Acest dosar încă nu a fost finalizat de procurori.

Cel mai important prejudiciu care ar fi fost adus de Șor bugetului de stat ține de acuzațiile care îi sunt aduse de procurori în cazul falimentării BEM, Băncii Socială și Unibank. Pentru a acoperi gaura formată la cele trei bănci urmare a acordării creditelor frauduloase, Banca Națională a Moldovei a acordat garanții de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, ulterior transformate în datorii de stat. Procurorii îl acuză pe Șor că ar fi sustras din cele trei bănci circa 5 miliarde de lei. Judecătoria Chișinău a stabilit însă că există probe doar pentru sustrageri în valoare de 2,7 miliarde de lei.

Compania britanică Kroll, contractată de Guvern să realizeze un audit al situației în dosarul fraudei bancare, a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 - 2014. Împrumuturile oferite ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia.

Unele persoane din anturajul lui Șor apar și ele în raportul Kroll 1, dar și pe lista de candidați la parlamentarele 2019. Primarul comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei, Marina Tauber, de exemplu, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Șor. Ca argument, investigatorii britanici dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. La o dezbatere electorală, organizată în aprilie 2018 de Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. „ Eu am fost într-adevăr acționara băncii Unibank. Este adevărat. Banca a devenit „bancrotă” (a dat faliment) și nu cred că pentru acționari aceasta este o noutate pozitivă. Eu nu cred că e o problemă dacă eu am luat undeva credite și am cumpărat acțiuni. De unde eu îmi iau bani pentru afacerile mele nu cred că este o temă pentru discuțiile publice. Am accesat credite pentru a cumpăra acțiuni”, a subliniat Tauber. Ea însă a refuzat să spună dacă le-a restituit, notând că „este confidențial”. Și viceprimarul orașului Orhei,  Reghina Apostolova, apare în raportul Kroll 1 în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de  la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank. Această bancă din Riga este considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard  de euro.  Într-o dezbatere de la PRO TV Chișinău, Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. „Da, cu adevărat am fost un mic acționar al Unibank. Am luat un credit. În țara noastră e permis acest lucru. Am returnat totul. Nu am probleme cu legea și justiția”, a declarat Apostolova. Fiind întrebată cum a obținut acești bani, candidata din partea Partidului Șor a evitat să răspundă. Maria Albot, și ea candidată pe circumscripția națională, este director comercial la „DFM” SRL, companie din holdingul gestionat de familia Șor. În 2011, Maria Albot era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Șor, iar în anul 2015, numele ei apare în autodenunțul depus de Ilan Șor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Șor declarând că Guțuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a mașinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, Albot-Guțuleac a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării. Ea a confirmat declarațiile oferite anterior de Șor. Pe lista formațiunii Șor mai figurează avocatul Denis Ulanov, care îl apără pe Șor în dosarele legate de frauda bancară, Petru Jardan, director al Companiei Avia Invest, care gestionează Aeroportul Chișinău, dar și alte persoane, ale căror profiluri de integritate le puteți găsi pe Moldovacurata.md.

www.moldovacurata.md

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

ICPC: la zi

PERSOANE CU PROBLEME DE INTEGRITATE, PROMOVATE DE GUVER...

Deși au fost depistați de către Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) la alegerile din aprilie și iulie 2009, dar și la cele din noiembrie 2010, ca fiind candidați cu pete în carieră, mulți dintre ei au fost ulterior numiți în funcții-cheie în stat. Unii dintre cei incluşi în lista, numită de mass-media "listă neagră”, s-au simțit ofensați și au atacat ICPC în judecată. Ion Prisăcaru, candidatul Partidului Social-Democrat la alegerile parlamentare din iulie 2009 și Ștefan Urîtu, candidatul Partidului Liberal la alegerile din iulie 2009 şi noiembrie 2010, au pierdut procesele, dosarul intentat de Alexandru Oleinic, candidatul Alianţei “Moldova Noastră ” la ultimul scrutin parlamentar, a fost scos de pe rol, iar dosarele intentate la solicitarea Partidului Comuniștilor şi a celui Democrat se mai perindă și astăzi prin instanțe.

22 mai 2013
163
ICPC: la zi

ICPC 2019 a publicat primele profiluri ale candidaților...

Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au publicat astăzi primele 45 de profiluri ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Profilurile sunt realizate de jurnaliștii de investigație după monitorizarea candidaților în baza unor criterii de integritate.

21 ianuarie 2019
200
ICPC: la zi

Inițiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2018” va m...

Organizaţiile neguvernamentale Asociația pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJM) au lansat vineri, 13 iulie 2018, Iniţiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2018”.

13 iulie 2018
166
ICPC: la zi

Semaforul integrității: „Fiecare al patrulea deputat di...

Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au prezentat astăzi un „semafor” al Parlamentului ales la 24 februarie curent. Deputații au primit buline roșii, galbene sau verzi, în baza a patru criterii de integritate, unde bulina roșie înseamnă necorespundere criteriului, galbenă - corespundere parțială și verde - deputatul corespunde în mare parte criteriului de integritate. Cele patru criterii stabilite de ICPC sunt: 1. Integritatea în activitatea politică; 2. Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale; 3. Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid și 4. Cazier judiciar. „Semaforul integrității” a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de ICPC.

28 martie 2019
189
ICPC: la zi

Unii candidați socialiști au donat partidului sume mai...

Listele electorale ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, fie pe circumscripția națională, fie pe cele uninominale, conțin nume de persoane care s-au remarcat în ultimii ani printr-un comportament la limita legii. Asta au descoperit reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), care au investigat o serie de fapte din trecutul și prezentul candidaților. Unii au recurs la căsătorii fictive pentru a obține terenuri de la stat, iar alții figurează pe listele de donatori ai partidului cu zeci de mii de lei, chiar dacă au avut venituri mici.

01 februarie 2019
199
ICPC: la zi

Procesul de judecată dintre API și ANI continuă. Instan...

Miercuri, 13 februarie 2019, a avut loc a doua ședință de judecată în dosarul intentat de Asociația Presei Independente (API) ca membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru apărarea dreptului de acces la informație și contestarea actului de nefurnizare a informației oficiale. În cadrul ședinței, instanța a respins demersul ANI de scoatere a cererii de pe rol și a dispus examinarea cauzei în fond.

17 februarie 2019
212