Lista Partidului Șor: figuranți în raportul Kroll și un martor al acuzării în dosarul Filat

Unele nume de pe lista electorală a Partidului Șor apar și în raportul Companiei britanice Kroll, angajată de Guvern să investigheze ”furtul miliardului”. Marina Tauber și Reghina Apostolova, de exemplu, au fost acționare la Unibank, una dintre băncile falimentate în urma fraudei, și ar fi luat credite, folosind conturile unor bănci din Letonia. Ambele spun că au returnat banii și nu au comis nimic ilegal. De asemenea, una dintre candidate, Maria Albot, s-a ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Vlad Filat a sumelor despre care Ilan Șor a spus că i-ar fi fost estorcate de către fostul premier, iar ulterior a avut calitatea de martor al acuzării în acel dosar. Acestea sunt câteva fapte documentate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat referitoare la candidații Partidului Șor. Profilurile integrale pot fi citite pe Moldovacurata.md.

Capul de listă al formațiunii, Ilan Șor, candidează pentru un mandat de deputat, chiar dacă are o condamnare executorie la 7 ani și jumătate în unul dintre cele două dosare penale deschise pe numele său în legătură cu frauda din sistemul bancar. Acest dosar a fost pornit la 22 iunie 2016 pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Ulterior, instanța a recalificat fapta în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Sentința a fost atacată de avocații lui Ilan Șor, iar acum dosarul se află în examinare la Curtea de Apel Cahul. Șor mai are un dosar penal, deschis mai devreme, la 6 mai 2015, pentru abuz în serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii (BEM). Acest dosar încă nu a fost finalizat de procurori.

Cel mai important prejudiciu care ar fi fost adus de Șor bugetului de stat ține de acuzațiile care îi sunt aduse de procurori în cazul falimentării BEM, Băncii Socială și Unibank. Pentru a acoperi gaura formată la cele trei bănci urmare a acordării creditelor frauduloase, Banca Națională a Moldovei a acordat garanții de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, ulterior transformate în datorii de stat. Procurorii îl acuză pe Șor că ar fi sustras din cele trei bănci circa 5 miliarde de lei. Judecătoria Chișinău a stabilit însă că există probe doar pentru sustrageri în valoare de 2,7 miliarde de lei.

Compania britanică Kroll, contractată de Guvern să realizeze un audit al situației în dosarul fraudei bancare, a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 - 2014. Împrumuturile oferite ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia.

Unele persoane din anturajul lui Șor apar și ele în raportul Kroll 1, dar și pe lista de candidați la parlamentarele 2019. Primarul comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei, Marina Tauber, de exemplu, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Șor. Ca argument, investigatorii britanici dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. La o dezbatere electorală, organizată în aprilie 2018 de Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. „ Eu am fost într-adevăr acționara băncii Unibank. Este adevărat. Banca a devenit „bancrotă” (a dat faliment) și nu cred că pentru acționari aceasta este o noutate pozitivă. Eu nu cred că e o problemă dacă eu am luat undeva credite și am cumpărat acțiuni. De unde eu îmi iau bani pentru afacerile mele nu cred că este o temă pentru discuțiile publice. Am accesat credite pentru a cumpăra acțiuni”, a subliniat Tauber. Ea însă a refuzat să spună dacă le-a restituit, notând că „este confidențial”. Și viceprimarul orașului Orhei,  Reghina Apostolova, apare în raportul Kroll 1 în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de  la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank. Această bancă din Riga este considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard  de euro.  Într-o dezbatere de la PRO TV Chișinău, Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. „Da, cu adevărat am fost un mic acționar al Unibank. Am luat un credit. În țara noastră e permis acest lucru. Am returnat totul. Nu am probleme cu legea și justiția”, a declarat Apostolova. Fiind întrebată cum a obținut acești bani, candidata din partea Partidului Șor a evitat să răspundă. Maria Albot, și ea candidată pe circumscripția națională, este director comercial la „DFM” SRL, companie din holdingul gestionat de familia Șor. În 2011, Maria Albot era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Șor, iar în anul 2015, numele ei apare în autodenunțul depus de Ilan Șor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Șor declarând că Guțuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a mașinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, Albot-Guțuleac a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării. Ea a confirmat declarațiile oferite anterior de Șor. Pe lista formațiunii Șor mai figurează avocatul Denis Ulanov, care îl apără pe Șor în dosarele legate de frauda bancară, Petru Jardan, director al Companiei Avia Invest, care gestionează Aeroportul Chișinău, dar și alte persoane, ale căror profiluri de integritate le puteți găsi pe Moldovacurata.md.

www.moldovacurata.md

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.