Trecutul de ”angajat la stat” al candidaților blocului ACUM

ICPC: la zi 20 februarie 2019 245
Lansarea blocului electoral ACUM în campania electorală

Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri.



Lidera PAS, Maia Sandu, a devenit cunoscută odată cu numirea sa în funcția de ministru al Educației, în anul 2012. Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reforme în sistemul de educație, inclusiv reguli mai severe și camere video la examenele de bacalaureat, optimizarea şcolilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor.

Ea a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. „Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovaţi că am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovaţi că procurorul, CNA, prim-ministrul, şeful statului nu au reacţionat, chiar dacă, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Maia Sandu votul din 27 martie 2015.

Și liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a lucrat o perioadă la stat. Ce-i drept, o perioadă scurtă, mai puțin de trei ani. În 1997 el a fost angajat la Procuratura în transport, mun. Chișinău. Într-o investigație publicată în 2016, Rise Moldova a scris că Procuratura Generală a găsit în arhivă ”unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat Air Moldova”. ”Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate”, nota Rise Moldova, cu referire la răspunsul PG. După ce a plecat de la Procuratura în transport, Andrei Năstase s-a angajat, pentru o perioadă, la Compania de Stat ”Air Moldova”. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, a comentat liderul PPDA informația venită de la Procuratură.

Printre candidații ACUM care au fost angajați la stat sunt și Liliana Nicolaescu-Onofrei, Igor Grosu sau Dan Perciun care au făcut echipă cu Maia Sandu la Ministerul Educației în timpul reformelor legate de bacalaureat sau elaborarea Codului Educației. În privința lor nu au existat anchete jurnalistice sau controale ale CNI/ANI. De asemenea, pe listă găsim și reprezentanți ai sectorului justiției: Nicolae Roșca, fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, și judecătorii Gheorghe Balan și Domnica Manole. Nicolae Roșca este profesor de Drept la Universitatea de Stat din Moldova și nu s-a aflat niciodată în vizorul organelor de control, iar judecătoarea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău, a fost demisă după ce a pronunțat o decizie, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul constituțional pentru care au semnat peste 400.000 de cetățeni. În 2013, Ziarul de Gardă a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncţionale.

Dintre foștii angajați ai poliției, pe listele blocului ACUM figurează Constantin Boeștean și Chiril Moțpan. Boeștean este colonel în rezervă și conferențiar universitar la Universitatea de Educație Fizică și Sport, anterior a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar timp de un an a fost rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”. Chiril Moțpan, și el colonel în rezervă și fost profesor universitar, a lucrat mult timp la Ministerul de Interne, șef al Direcției Comunicare și Relații cu Publicul. Și-a dat demisia în anul 2002, anunțând, printr-o declarație, că furnizase jurnaliștilor o știre falsă despre găsirea deputatului Vlad Cubreacov, care ar fi fost victima unei răpiri. Într-un  interviu pentru agenția de presă IPN în anul 2018, Chiril Moțpan a spus că a făcut-o ”pentru a nu se asocia cu minciuna și impostura ministrului Papuc și a întregului regim Voronin”, după ce și-a dat seama că a fost folosit să difuzeze o știre falsă. Gheorghe Papuc nu a comentat niciodată această afirmație a lui Chiril Moțpan.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

ICPC: la zi

Actualii președinți de raioane, candidați PDM: unii au...

Indiferent dacă au avut mici sau mari ”păcate” în administrarea treburilor publice, o bună parte din actualii președinți de raioane figurează pe lista electorală a PDM la aceste alegeri. Unii au făcut donații mari către partid, alții nu au intervenit la timp pentru prevenirea cheltuirii în van a banilor publici, iar o președintă de raion, de exemplu, și-a reparat din banii raionului drumul până la poartă. De asemenea, un primar de oraș, și el fruntaș PDM, este implicat în cel puțin două conflicte de interese. Acestea sunt fapte descoperite de reporterii Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul MoldovaCurata.md. În continuare, citiți câteva spicuiri din ele.

05 februarie 2019
250
ICPC: la zi

Petele ”albe” din trecutul unor socialiști care au făcu...

Compusă, în mare parte, din persoane care au făcut parte din guvernarea comunistă, lista electorală a Partidului Socialiștilor conține unele nume de candidați care s-au remarcat prin activități contestabile, lipsă de transparență sau folosirea neconformă a banilor publici. Asta reiese din profilurile realizate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), care au investigat fapte din trecutul candidaților. Profilurile complete le puteți găsi pe MoldovaCurata.md, mai jos însă au fost selectate câteva dintre cele mai relevante informații despre candidații PSRM.

20 februarie 2019
235
ICPC: la zi

Semaforul integrității: „Fiecare al patrulea deputat di...

Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au prezentat astăzi un „semafor” al Parlamentului ales la 24 februarie curent. Deputații au primit buline roșii, galbene sau verzi, în baza a patru criterii de integritate, unde bulina roșie înseamnă necorespundere criteriului, galbenă - corespundere parțială și verde - deputatul corespunde în mare parte criteriului de integritate. Cele patru criterii stabilite de ICPC sunt: 1. Integritatea în activitatea politică; 2. Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale; 3. Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid și 4. Cazier judiciar. „Semaforul integrității” a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de ICPC.

28 martie 2019
246
ICPC: la zi

ICPC a câștigat toate procesele intentate după alegeril...

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis, în această săptămână, o decizie irevocabilă în dosarul „Partidul Democrat versus Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat”. Astfel, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a obținut, într-un final, câștig de cauză, după ce procesul a fost amânat de câteva ori.

22 noiembrie 2013
239
ICPC: la zi

Alexandru Oleinic rămâne în ”lista neagră”

Curtea de Apel Chişinău a scos de pe rol cererea lui Alexandru Oleinic de chemare în judecată a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC). Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că fostul deputat nu a respectat procedura prealabilă de a se adresa pârâtului. Mai întâi, acesta trebuia să prezinte o cerere pentru a soluţiona litigiul pe cale extrajudiciară. În aşa fel, reclamantul nu a respectat cerinţele Legii cu privire la libertatea de exprimare, fapt ce impune scoaterea cererii de pe rol.

02 mai 2013
215
ICPC: la zi

CSJ a amânat, fără explicații, examinarea dosarului „Pa...

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a amânat din nou examinarea dosarului „Partidul Democrat versus Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat”. Deși CSJ urma să ia o decizie pe 16 octombrie curent, cauza a fost amânată pentru examinare până pe 20 noiembrie curent.

18 octombrie 2013
232