Leova - Bumbăta, drumul spre un dosar penal. Milioane, interese și acuzații
Lucrările de construcție a drumului de acces către un nou punct de traversare a frontierei cu România, drum cunoscut cu denumirea Leova-Bumbăta și dat în exploatare în vara anului 2024, au fost marcate de nereguli la efectuarea procedurilor de achiziții și la contractarea executanților. Asta a descoperit Ziarul de Gradă, care a făcut o anchetă paralelă cu cea a procurorilor. Procuratura Anticorupție a deschis o cauză penală acum un an și investighează legalitatea tuturor procedurilor din proiect, dar și modul cum au fost folosiți banii publici.
Ideea construcției acestui drum a apărut în primăvara anului 2022. Atunci, traversarea punctelor de frontieră cu România devenise anevoiasă din cauza fluxului mare de vehicule și persoane, urmare a războiului pe care Federația Rusă l-a început împotriva Ucrainei. Atunci guvernele R. Moldova și României au inițiat discuții pentru identificarea soluțiilor de fluidizare a traficului rutier la frontieră.
În luna iunie 2022, părțile au agreat crearea unui nou punct de trecere, în apropeiere de localitățile Leova și Bumbăta, conform unui studiu de prefezabilitate din 2004. Astfel, urma să fie amenajată infrastructura corespunzătoare pentru activitatea noului punct de trecere.
Un grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor instituții publice a decis construcția unui drum de ocolire a orașului Leova de la zero, format din două porțiuni – una de 1,5 km și alta – de 2,089 km. De asemenea, s-a decis crearea unei platforme de trecere a frontierei și a unei parcări pentru 100 de camioane. ZdG a constatat că lucrările de proiectare a drumului Leova – Bumbăta au fost efectuate de firma unui fost angajat al companiei deținute de familia directorului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor. Contractul pentru efectuarea lucrărilor, care s-a ridicat în final la aproape 284 de milioane de lei, a fost atribuit unei companii fără licitație, prin procedură de negocieri directe. Compania a început lucrările cu câteva luni înainte să semneze contractul autoritatea contractantă, Administrația de Stat a Drumurilor.
Atribuirea contractului fără organizarea unui concurs de achiziții publice a fost posibilă datorită stării de urgență care fusese declarată de Guvern la 24 februarie 2022, în ziua începerii războiului. Statutul de stare de urgență permite autorităților publice să ia decizii privind atribuirea unor contracte urgente fără să organizeze concursuri de achizții publice.
Procedurile de negociere a contractelor au fost „o formalitate”, prin care au fost „legalizate excepțiile din perioada stării de urgență”, a recunoscut pentru ZdG Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul Ministerului Infrastructurii.
Sub paravanul deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, autoritățile au avut undă verde să „mimeze” proceduri de achiziții publice prin negociere, „neglijând principiul concurenței și al transparenței”, a comentat pentru ZdG experta în achiziții publice Diana Ranga-Enache.
Întreaga investigație referitoare la persoanele, firmele, decidenții implicați în construcția drumului Leova-Bumbăta o puteți citi la acest link.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
„Satul european”: acuzații de corupție și răfuieli elec...
Implementarea la Bilicenii Vechi, r. Sîngerei, a unui proiect din programul „Satul European”, în valoare de 10 milioane de lei, finanțat de guvernele României și R. Moldova, s-a lăsat cu acuzații de corupție. Printr-o scrisoare adresată tuturor instituțiilor de drept din țară, precum și conducerii de vârf, sunt aduse acuzații că în timpul implementării proiectului au fost plătite aproape 700 de mii de lei pentru materiale și lucrări care ar fi fost văzute doar în acte, nu și în realitate. Fosta conducere a primăriei, care a implementat proiectul, afirmă că acuzațiile sunt nefondate, iar responsabilul tehnic pune acuzațiile pe seama unei răfuieli „electorale” a actualei primare cu fosta conducătoare a comunei.
