Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de funcționari sunt declarate, dar ascunse de ochii publicului
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Potrivit formularului declarației de avere, subiecții declarării trebuie să indice dacă dețin „metale, pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare unitară depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie”.
În anul 2016, pentru care au fost declarate bunurile, salariul mediu pe economie a constituit 5050 de lei. Asta înseamnă că dacă un singur obiect deținut costă mai mult de 75 de mii de lei, funcționarul trebuie să-l declare. Unii semnatari ai declarațiilor declară câte trei și mai multe astfel de obiecte.
La fel, ei sunt obligați să indice dacă dețin „colecții de artă de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”. În acest caz, obiectul trebuie declarat dacă valoarea lui depășește 101 mii de lei.
Solicitați de Moldova Curată să spună de ce datele despre colecțiile de artă deținute de funcționari sunt blurate în declarațiile de avere, atât Eugen Vițu, responsabil de comunicare la Autoritatea Națională de Integritate, cât și Lilian Chișca, șef al Direcției control venituri și proprietate din aceeași instituție, au făcut referire la Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale. Articolul 9 al acestei legi prevede: „Nu sînt publice şi constituie informaţii cu acces limitat datele conținute în declarații referitoare la (…) bunurile sub formă de metale sau pietre prețioase, obiectele de artă și de cult, obiectele ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, colecțiile de artă, de numismatică, de filatelie, de arme și semnătura subiectului declarării”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Încă un viceministru suspectat de incompatibilitate de...
Comisia Naţională de Integritate (CNI) verifică declaraţia de avere pentru anul 2012 a lui Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Demnitarul a ajuns în atenţia CNI, deoarece a cumulat, în anul 2012, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie (CA) la două instituţii de stat, în situaţia respectivă fiind majoritatea viceminiştrilor din actualul Guvern.
Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmă...
Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.