Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de funcționari sunt declarate, dar ascunse de ochii publicului
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Potrivit formularului declarației de avere, subiecții declarării trebuie să indice dacă dețin „metale, pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare unitară depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie”.
În anul 2016, pentru care au fost declarate bunurile, salariul mediu pe economie a constituit 5050 de lei. Asta înseamnă că dacă un singur obiect deținut costă mai mult de 75 de mii de lei, funcționarul trebuie să-l declare. Unii semnatari ai declarațiilor declară câte trei și mai multe astfel de obiecte.
La fel, ei sunt obligați să indice dacă dețin „colecții de artă de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”. În acest caz, obiectul trebuie declarat dacă valoarea lui depășește 101 mii de lei.
Solicitați de Moldova Curată să spună de ce datele despre colecțiile de artă deținute de funcționari sunt blurate în declarațiile de avere, atât Eugen Vițu, responsabil de comunicare la Autoritatea Națională de Integritate, cât și Lilian Chișca, șef al Direcției control venituri și proprietate din aceeași instituție, au făcut referire la Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale. Articolul 9 al acestei legi prevede: „Nu sînt publice şi constituie informaţii cu acces limitat datele conținute în declarații referitoare la (…) bunurile sub formă de metale sau pietre prețioase, obiectele de artă și de cult, obiectele ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, colecțiile de artă, de numismatică, de filatelie, de arme și semnătura subiectului declarării”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență...
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi: