Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de funcționari sunt declarate, dar ascunse de ochii publicului
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Potrivit formularului declarației de avere, subiecții declarării trebuie să indice dacă dețin „metale, pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare unitară depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie”.
În anul 2016, pentru care au fost declarate bunurile, salariul mediu pe economie a constituit 5050 de lei. Asta înseamnă că dacă un singur obiect deținut costă mai mult de 75 de mii de lei, funcționarul trebuie să-l declare. Unii semnatari ai declarațiilor declară câte trei și mai multe astfel de obiecte.
La fel, ei sunt obligați să indice dacă dețin „colecții de artă de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”. În acest caz, obiectul trebuie declarat dacă valoarea lui depășește 101 mii de lei.
Solicitați de Moldova Curată să spună de ce datele despre colecțiile de artă deținute de funcționari sunt blurate în declarațiile de avere, atât Eugen Vițu, responsabil de comunicare la Autoritatea Națională de Integritate, cât și Lilian Chișca, șef al Direcției control venituri și proprietate din aceeași instituție, au făcut referire la Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale. Articolul 9 al acestei legi prevede: „Nu sînt publice şi constituie informaţii cu acces limitat datele conținute în declarații referitoare la (…) bunurile sub formă de metale sau pietre prețioase, obiectele de artă și de cult, obiectele ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, colecțiile de artă, de numismatică, de filatelie, de arme și semnătura subiectului declarării”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interes...
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.
ОТ КАРБАЛИИ – ОДИН КАНДИДАТ: УСПЕШНЫЙ ПРЕДПРИНИМАТЕЛЬ С...
На депутатское кресло в Народном собрании Гагаузии от округа № 23 с. Карбалия Вулкэнештского района претендует всего один кандидат. Это инженер Валентин Гайдарджи, учредитель и директор предприятия «Zegor Grup» SRL. Гайдарджи борется за свой второй по счету мандат – на выборах 2012 г. он одолел во втором туре своего конкурента, социалиста Ивана Дергача. По данным последней переписи, население Карбалии составляет 534 жителя. На прошлых парламентских выборах в списках избирателей этого села фигурировало 410 человек.
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Lipsa de transparență în procesele de privatizare și de...
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
Aici așteptăm comentariul tău!