Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de funcționari sunt declarate, dar ascunse de ochii publicului
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Potrivit formularului declarației de avere, subiecții declarării trebuie să indice dacă dețin „metale, pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare unitară depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie”.
În anul 2016, pentru care au fost declarate bunurile, salariul mediu pe economie a constituit 5050 de lei. Asta înseamnă că dacă un singur obiect deținut costă mai mult de 75 de mii de lei, funcționarul trebuie să-l declare. Unii semnatari ai declarațiilor declară câte trei și mai multe astfel de obiecte.
La fel, ei sunt obligați să indice dacă dețin „colecții de artă de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”. În acest caz, obiectul trebuie declarat dacă valoarea lui depășește 101 mii de lei.
Solicitați de Moldova Curată să spună de ce datele despre colecțiile de artă deținute de funcționari sunt blurate în declarațiile de avere, atât Eugen Vițu, responsabil de comunicare la Autoritatea Națională de Integritate, cât și Lilian Chișca, șef al Direcției control venituri și proprietate din aceeași instituție, au făcut referire la Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale. Articolul 9 al acestei legi prevede: „Nu sînt publice şi constituie informaţii cu acces limitat datele conținute în declarații referitoare la (…) bunurile sub formă de metale sau pietre prețioase, obiectele de artă și de cult, obiectele ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, colecțiile de artă, de numismatică, de filatelie, de arme și semnătura subiectului declarării”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Şleahtiţchi riscă să-şi piardă funcţia
Consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învățământului și științei, Mihail Şleahtiţchi, ar putea fi demis. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii de funcţii, atunci când, deţinând funcţia de ministru al Educaţiei, și totodată fiind fondatorul unei asociații obștești, a autorizat ca respectiva instituţie să avizeze, contra plată, planurile şi programele de formare profesională continuă pentru adulți.
Aici așteptăm comentariul tău!