Profil candidat: Maxim Melnic
Maxim Melnic (35 de ani), șef de direcție la SA Regia Apă Canal, Soroca, este candidatul Partidului Șor pe circumscripția uninominală nr. 7 din mun. Soroca. Născut în or. Soroca, Melnic a absolvit Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, obţinând licenţa în Business şi administraţie. Până în ianuarie 2018, când a devenit membru al Partidului Şor, a figurat în câteva partide: PLDM, Partidul Forţa Poporului şi PPEM.
Integritate în activitatea politică
Partidul Șor și-a deschis un oficiu de consultanță publică la Soroca în august 2018. Inițial Maxim Melnic a fost numit reprezentant împuternicit al Partidului Șor în cadrul oficiului. În informația depusă la CEC acesta figurează deja ca președinte al OT Partidul Șor din mun. Soroca. Solicitat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, candidatul a precizat că a devenit membru al PPŞ şi lider al OT PPŞ Soroca în ianuarie 2018.
Maxim Melnic ocupă la momentul actual funcția de șef al Direcției Monitorizare și Control al SA Regia Apă Canal Soroca. La alegerile locale din 2011 a candidat pe lista PLDM și a acces în funcția de consilier în consiliul orășenesc Soroca. Platforma Alege2019.md, precizează că în 2014 Melnic se regăsește în Partidul Forța Poporului (PFP), fiind ales și președinte al Organizației Teritoriale Soroca a PFP. În cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, acesta s-a situat pe locul 11 pe lista electorală a PFP, însă formațiunea din care făcea parte a obținut 0.73% din voturi și nu a trecut pragul electoral.
La începutul anului 2015 Maxim Melnic a aderat la Partidul Popular European. La alegerile locale din vara anului 2015 accede în funcția de consilier orășenesc din partea acestui partid şi în cea de consilier raional. Este ales membru al Comisiei buget, finanțe, dezvoltare social-economică și asistență socială din cadrul primăriei Soroca. Într-un sondaj realizat de ziarul Observatorul de Nord în martie 2016, Melnic anunţă că e ”pentru” unirea cu România. În mai-iunie 2016 părăsește rândurile PPEM și se declară consilier neafiliat politic atât în consiliul raional, cât și în consiliul orășenesc. În vara anului 2018 este desemnat Reprezentant împuternicit al PP Șor în r. Soroca
Conform informaţiilor de pe site-ul CEC, nu a contribuit cu donaţii la partidul din care face parte.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere și interese depusă la CEC pentru anii 2017-2018, Maxim Melnic declară venituri în sumă de 319 790 lei obținuți în funcția de șef al SA Regia Apă Canal Soroca. Acesta mai indică venituri sub formă de indemnizații obținute în funcția de consilier raional în sumă de 20 620 lei; de consilier orășenesc – 14 500 lei, dar și indemnizații pentru creşterea copilului în sumă de 110 926 lei, pe care le-a obţinut împreună cu soţia de la CNAS. La capitolul bunuri imobile declară un teren cu o suprafață de 0,052 ha procurat în 2014 estimat la suma de 21 700 lei și un apartament cu o suprafață de 65, 3 m. p, procurat în 2017, în care deține cota parte de ¼. Imobilul este estimat la suma de 68 679 lei.
La capitolul bunuri mobile, candidatul indică un automobil de model Volkswagen Jetta, anul fabricației 2007, achiziționat în 2013 și estimat la 100 mii lei.
Pe lângă calitatea de membru al SA Regia Apă Canal Soroca, Melnic este co-fondator a două companii din or. Soroca – SRL Sor-Imobil și SRL Publicația Periodică Sor–Reclama, aceasta din urmă fiind înregistrată în 2010, având ca gen de activitate editarea ziarelor.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Primarul din Bleșteni a declarat un eventual conflict d...
În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).
Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CN...
La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi, la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
