Profil candidat: Andrian Candu
Andrian Candu ocupă funcția de președinte al Parlamentului din 23 ianuarie 2015 până în prezent. Este membru al Partidului Democrat din 2010, iar din noiembrie 2012 este vicepreședinte al PDM.
Integritatea în activitatea politică
În perioada 2010 – 2014 a deținut funcția de deputat. Timp de un an, din 2013 până în 2014, a activat în calitate de vicepreședinte al Parlamentului. Din 2014 până în 2015 a fost desemnat în funcția de ministru al Economiei în Guvernul Leancă. Nu a mai făcut parte din alte partide.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
În declarația de avere pentru 2017-2018 depusă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, Adrian Candu indică venituri salariale de 366 887 lei obținute în funcția de președinte al Parlamentului, la care se adaugă o indemnizație de 32 260 lei. Totodată democratul declară venituri obținute în procesul de restituire a părții de capital în urma lichidării companiei ”Prime Managment” S.R.L. în sumă de 465 828 lei. Familia deținea o cotă de participare de 10% din capitalul social de 4,6 milioane de lei al acestei companii, iar cota de 90% îi revenea liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Potrivit unei anchete realizată de Anticorupție md în 2015, Candu a încasat dividende din ”Prime Management” SRL de 2,6 milioane de lei, în 2016 – 11,5 milioane de lei, iar în 2017, așa cum confirmă declarația sa de avere pentru acel an, nu a raportat deloc dividende.
Un alt venit familia Candu l-a obținut din vânzarea, în anul 2018, a unui apartament, cu suma de 68 000 de euro și a unui garaj-boxă de 10 000 de euro.
Andrian Candu indică faptul că deține 33% dintr-un apartament cu suprafața de 61 m. p, iar cu titlu de abitație, în bază de contract de comodat, folosește un apartament cu o suprafață de 243,6 m.p.. Ziarul de Gardă a scris anterior că acest apartament este luat în folosință de la nașul său, Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. De asemenea, familia sa a luat în chirie o casă de locuit cu suprafața de 287 m.p., pentru care achită o chirie de 1200 de euro.
În aceeași declarație sunt trecute două autoturisme – o Toyota, care ar valora 561 015 lei, și un Lexus, a cărui valoare dar și regim de posesie nu este indicat.
Andrian Candu mai indică patru ceasuri de mână valoroase – două marca Zenith, apreciate cu 11 mii și 8 mii de dolari SUA, un ceas de mână Corum în sumă de 3 400 dolari SUA și unul Mont Blanc de 5 800 dolari SUA. De asemenea, declară 14 conturi bancare atât în țară, cât și peste hotare, dar și două credite contractate în 2013 în valoare totală de 250 mii de lei, scadente în 2019.
Candu deține 11 conturi bancare curente deschise în Republica Moldova, Austria, România și Cehia, pe care la momentul depunerii declarației la CEC deținea 83687 euro, 2209 lei românești, 25 120 coroane cehe și 52 247 de lei. Într-un fond privat de pensii, Candu are depozitați 204 de mii de lei românești.
În anii 2010–2013 a omis să declare mai multe bunuri, printre acestea si apartamentul sus menționat, în care deține 1/3 cotă parte; 2 conturi curente în lei şi şapte acțiuni la întreprinderea “Succin” S.A., cu valoarea nominală de 5 lei. În martie 2015 CNI a confirmat printr-un act de constatare situația de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietății pentru anul 2013 de către Andrian Candu, însă a dispus clasarea cauzei în legătură cu ”lipsa unei încălcări intenționate”.
Integritatea în exercitarea funcției publice și/sau de partid
O investigație RISE Moldova a relevat că Andrian Candu a făcut afaceri prin procură în paralel cu funcția de deputat. Pe de o parte, fiind în funcție publică, reprezenta interesele cetățenilor, iar pe de alta, acționa în interesele liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.
Adrian Candu, în calitate de ministru al Economiei, a promovat cu insistență eliberarea garanției pentru banii delapidați din cele trei bănci, fapt demonstrat și de stenograma ședinței Guvernului din 7 noiembrie 2014, când au fost acordate garanții de stat de 9,5 miliarde de lei celor trei bănci implicate în jaful bancar.
În timp ce ministrul de Interne de atunci și cel al Finanțelor întrevedeau în proiect „o oportunitate de abuz” și solicitau „un mecanism de protecție”, Andrian Candu declara: „Noi avem filtre”. Candu a propus ca Ministerul Finanțelor să elibereze banii în „maximum două zile”.
La 26 septembrie 2016, Guvernul Filip și-a asumat răspunderea pentru șapte legi, printre care și Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat și cele 13,6 miliarde de lei furate din cele trei bănci: BEM, Banca Socială, Unibank, au fost convertite în datorie de stat.
La 3 mai 2018, de Ziua mondială a libertății presei, Andrian Candu a afirmat că organizațiile de media care au participat în acea zi la Marșul libertății presei (unde guvernarea a fost criticată pentru că ar exercita un control politic asupra unor instituții de presă) „nu fac altceva decât scriu proiecte, obțin finanțare din exterior și trebuie să consume acei bani”. ONG-urile de media au emis o declarație de răspuns, afirmând, la rândul lor, că, ”în condițiile actuale, când pe piața media nu există concurență loială, când ne confruntăm în continuare cu fenomenul concentrării proprietăților în mass-media, cu monopolizarea pieței de publicitate, aceste proiecte sunt de importanță vitală pentru mass-media. În lipsa donatorilor externi, R. Moldova nu ar mai avea decât presă de partid sau subordonată în totalitate politicienilor”.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedentele penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Profil candidat: Svetlana Rotundu
Pedagog de profesie, Svetlana Rotundu a făcut carieră în administraţia publică, parcurgând calea de la secretară a Consiliului comunal până la preşedintă de raion. A absolvit Colegiul Pedagogic din Orhei şi Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi, dar a lucrat în şcoală doar 5 ani. În următorii 7 ani a activat în calitate de secretară a Consiliului local, după care, timp de 12 ani a fost primară a comunei natale, Climăuţii de Jos, Şoldăneşti. Mandatele de primară le-a câştigat mergând în alegeri în calitate de candidat independent. Ulterior, Rotundu trece cu serviciul în centrul raional: în 2008 este promovată în funcţia de şefă a Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, peste doi ani este aleasă vicepreşedintă, iar după alegerile din iunie 2015 - votată în calitate de președintă a raionului Şoldăneşti.
Profil candidat:Ludmila Guzun
Ludmila Guzun a trecut prin trei partide pentru ca, după alegerile din iunie 2014, să fie aleasă în fruntea Consiliului Raional Ungheni. În scrutinul din anul curent Ludmila Guzun va candida în circumscripția nr.16 din orașul Ungheni, acolo unde îi va avea contracandidați pe Ghenadie Mitriuc (PSRM), Octavian Țîcu (Blocul ACUM) şi alţi câţiva candidaţi.
Profil candidat: Tudor Golub
Tudor Golub este președintele raionului Orhei din iulie 2015. De profesie este istoric. Și-a luat licența și masteratul la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității din Oradea. Timp de opt ani a activat la Muzeul de Istorie și Etnografie din Orhei. Din 2005 până în 2009 a activat în cadrul mai multor programe dezvoltate de organizații internaționale, între care CPP, USAID, IREX, HUB Orhei, după care, timp de doi ani a fost coordonator de programe în cadrul Agenției de Dezvoltare Rurală.
Profil candidat: Angel Agache
Născut la 13 august 1976 în orașul Telenești, Angel Agache și-a început activitatea politică în anul 2008, în calitate de membru al Biroului permanent central și al Consiliului politic național al PLDM, după ce, din 2004, a fost președintele Forului tinerilor „Noua Moldovă”. În urma alegerilor parlamentare din aprilie 2009, fiind pe locul 13 în lista liberal-democraților, Angel Agache a devenit deputat la vârsta de 33 de ani. În 2014 a câștigat un nou mandat, candidând de pe locul 18 în lista PLDM.
Profil candidat: Fiodor Covalji
Fiodor Covalji, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în circumscripția nr. 44, Taraclia, este directorul „Taraclia-Gaz” și membru al Consiliului Național Politic al partidului. Covalji este născut în satul Nagornoie din Ucraina, dar în prezent are cetățenia R. Moldova. Locuiește în orașul Taraclia și este inginer de profesie.
Profil candidat: Grigore Repeșciuc
Grigore Repeșciuc candidează pe circumscripția nr. 35 Căușeni. El este primar al orașului Căușeni din anul 2011, exercitând această funcție pe durata a două mandate. A candidat inițial independent, dar s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat, respectiv, la al doilea mandat, în 2015, a reprezentat PDM.
Aici așteptăm comentariul tău!