Profil candidat: Andrian Candu

PDM 20 ianuarie 2019 119

Andrian Candu ocupă funcția de președinte al Parlamentului din 23 ianuarie 2015 până în prezent. Este membru al Partidului Democrat din 2010, iar din noiembrie  2012 este vicepreședinte al PDM.



Integritatea în activitatea politică

În perioada 2010 – 2014 a deținut funcția de deputat. Timp de un an, din 2013 până în 2014, a activat în calitate de vicepreședinte al Parlamentului. Din 2014 până în 2015 a fost desemnat în funcția de ministru al Economiei în Guvernul Leancă. Nu a mai făcut parte din alte partide.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

În declarația de avere pentru 2017-2018 depusă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, Adrian Candu indică venituri salariale de 366 887 lei obținute în funcția de președinte al Parlamentului, la care se adaugă o indemnizație de 32 260 lei. Totodată democratul declară venituri obținute în procesul de restituire a părții de capital în urma lichidării companiei ”Prime Managment” S.R.L. în sumă de 465 828 lei. Familia deținea o cotă de participare de 10% din capitalul social de 4,6 milioane de lei al acestei companii, iar cota de 90% îi revenea liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Potrivit unei anchete realizată de Anticorupție md în 2015, Candu a încasat dividende din ”Prime Management” SRL de 2,6 milioane de lei, în 2016 – 11,5 milioane de lei, iar în 2017, așa cum confirmă declarația sa de avere pentru acel an, nu a raportat deloc dividende.

Un alt venit familia Candu l-a obținut din vânzarea, în anul 2018, a unui apartament, cu suma de 68 000 de euro și a unui garaj-boxă de 10 000 de euro.

Andrian Candu indică faptul că deține 33% dintr-un apartament cu suprafața de 61 m. p, iar cu titlu de abitație, în bază de contract de comodat, folosește un apartament cu o suprafață de 243,6 m.p.. Ziarul de Gardă a scris anterior că acest apartament este luat în folosință de la nașul său, Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. De asemenea, familia sa a luat în chirie o casă de locuit cu suprafața de 287 m.p., pentru care achită o chirie de 1200 de euro.

În aceeași declarație sunt trecute două autoturisme – o Toyota, care ar valora 561 015 lei, și un Lexus, a cărui valoare dar și regim de posesie nu este indicat.

Andrian Candu mai indică patru ceasuri de mână valoroase – două marca Zenith, apreciate cu 11 mii și 8 mii de dolari SUA, un ceas de mână Corum în sumă de 3 400 dolari SUA și unul Mont Blanc de 5 800 dolari SUA. De asemenea, declară 14 conturi bancare atât în țară, cât și peste hotare, dar și două credite contractate în 2013 în valoare totală de 250 mii de lei, scadente în 2019.

Candu deține 11 conturi bancare curente deschise în Republica Moldova, Austria, România și Cehia, pe care la momentul depunerii declarației la CEC deținea 83687 euro,  2209 lei românești, 25 120 coroane cehe și 52 247 de lei. Într-un fond privat de pensii, Candu are depozitați 204 de mii de lei românești.

În anii 2010–2013 a omis să declare mai multe bunuri, printre acestea si apartamentul sus menționat, în care deține 1/3 cotă parte; 2 conturi curente în lei şi şapte acțiuni la întreprinderea “Succin” S.A., cu valoarea nominală de 5 lei. În martie 2015 CNI a confirmat printr-un act de constatare situația de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietății pentru anul 2013 de către Andrian Candu, însă a dispus clasarea cauzei în legătură cu ”lipsa unei încălcări intenționate”.

Integritatea în exercitarea funcției publice și/sau de partid

investigație RISE Moldova a relevat că Andrian Candu a făcut afaceri prin procură în paralel cu funcția de deputat. Pe de o parte, fiind în funcție publică, reprezenta interesele cetățenilor, iar pe de alta, acționa în interesele liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.

Adrian Candu, în calitate de ministru al Economiei,  a promovat cu insistență eliberarea garanției pentru banii delapidați din cele trei bănci, fapt demonstrat și de stenograma ședinței  Guvernului din 7 noiembrie 2014, când au fost acordate garanții de stat de 9,5 miliarde de lei celor trei bănci implicate în jaful bancar.

În timp ce ministrul de Interne de atunci și cel al Finanțelor întrevedeau în proiect „o oportunitate de abuz” și solicitau „un mecanism de protecție”, Andrian Candu declara: „Noi avem filtre”. Candu a propus ca Ministerul Finanțelor să elibereze banii în „maximum două zile”.

La 26 septembrie 2016, Guvernul Filip și-a asumat răspunderea pentru șapte legi, printre care și Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat și cele 13,6 miliarde de lei furate din cele trei bănci: BEM, Banca Socială, Unibank, au fost convertite în datorie de stat.

La 3 mai 2018, de Ziua mondială a libertății presei, Andrian Candu a afirmat că organizațiile de media care au participat în acea zi la Marșul libertății presei (unde guvernarea a fost criticată pentru că ar exercita un control politic asupra unor instituții de presă) „nu fac altceva decât scriu proiecte, obțin finanțare din exterior și trebuie să consume acei bani”. ONG-urile de media au emis o declarație de răspuns, afirmând, la rândul lor, că, ”în condițiile actuale, când pe piața media nu există concurență loială, când ne confruntăm în continuare cu fenomenul concentrării proprietăților în mass-media, cu monopolizarea pieței de publicitate, aceste proiecte sunt de importanță vitală pentru mass-media. În lipsa donatorilor externi, R. Moldova nu ar mai avea decât presă de partid sau subordonată în totalitate politicienilor”.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedentele penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

PDM

Profil candidat: Olga Coptu

Olga Coptu (37 de ani)candidează pe circumscripția nr. 50, pentru diaspora din țările de la Vest de Republica Moldova. Este licențiată Istorie, USM, și în Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la Universitatea „La Sapienza” din Roma. În 2009, fiind în Italia, a fondat, cu o fostă profesoară la USM, „Gazeta Basarabiei”, destinată moldovenilor din Italia.

04 februarie 2019
119
PDM

Profil candidat: Dumitru Diacov

Dumitru Diacov (66 de ani) candidează atât pe lista națională a PDM (poziția 10), cât și pe circumscripția uninominală nr. 40 Cimișlia. Este unul dintre cei mai longevivi politicieni din R. Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de aproape un sfert de secol (24 de ani). Absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Minsk, Belarus, Dumitru Diacov a ocupat diverse funcții în cadrul instituțiilor de presă de stat sau în organele Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietică.

03 februarie 2019
109
PDM

Profil candidat: Radu Rebeja

Radu Rebeja este fost fotbalist. Cariera și-a început-o la Zimbru Chișinău, iar ulterior a evoluat aproape 10 ani la echipe din Rusia, printre ele, Saturn Ramenskoe sau FC Moscova, unde a purtat și banderola de căpitan. S-a retras din activitatea fotbalistică în 2008, iar la scurt timp, în 2009, a devenit vicepreședinte al Federației Moldovenești de Fotbal (FMF), fiind adjunctul președintelui FMF, Pavel Cebanu. În 2013, Rebeja și-a anunțat candidatura la șefia Federației, însă nu a reușit să obțină înregistrarea oficială în cursă, pentru că nu ar fi îndeplinit toate procedurile prevăzute de regulament.

20 ianuarie 2019
131
PDM

Profil candidat: Mihai Stratulat

Mihai Stratulat (36 de ani), de profesie medic neonatolog, membru al Partidului Democrat, candidează pentru mandatul de deputat pe circumscripția nr. 26, or. Chișinău. Este medic neonatolog. Potrivit datelor biografice, plasate pe pagina CEC, Stratulat este, de asemenea, asistent și lector universitar  la USMF „N.Testemițanu” și director medical la Clinica Privată Pediatrica.

09 februarie 2019
466
PDM

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Grigore Repeșciuc candidează pe circumscripția nr. 35 Căușeni. El este primar al orașului Căușeni din anul 2011, exercitând această funcție pe durata a două mandate. A candidat inițial independent, dar s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat, respectiv, la al doilea mandat, în 2015, a reprezentat PDM.

03 februarie 2019
132
PDM

Profil candidat: Iurie Urzică

Iurie Urzică, președintele raionului Râșcani și candidat al Partidului Democrat din Moldova (PDM) la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr. 4, are 52 de ani și, de profesie, este medic veterinar. Conform CV-ului publicat pe site-ul Consiliului Raional Râșcani, Urzică și-a făcut studiile la Chișinău, la Universitatea Agrară și Academia de Administrare Publică, și la Tel Aviv, Israel.

11 februarie 2019
161