Profil candidat: Fiodor Gagauz

Arhiva 20 ianuarie 2019 1741

Integritatea în activitatea politică



Fiodor Gagauz este candidatull PSRM în Circumscripția uninominală nr. 46, or. Ceadîr-Lunga. Din decembrie 1999 acesta deţine funcția de președinte al Mișcării Obștești „Edinaia Gagauzia” / „Găgăuzia Unită” și, concomitent, din 1999–2002, cea de șef al Direcției Afacerilor Interne a autonomiei găgăuze. Deși Mișcarea „Edinaia Gagauzia” / „Găgăuzia Unită” este una obștească, aceasta a fost implicată în decursul mai multor ani în acțiuni politice. Astfel, mișcarea a jucat un rol important în organizarea referendumului ilegal din 2 februarie 2014, „pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză” și pentru „vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova”, acțiune criticată de experți. Fiodor Gagauz s-a ocupat de „asigurarea conceptuală și pregătirea organizațională” a acestui pretins referendum.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Până la instalarea în funcția de deputat, Fiodor Gagauz a declarat, pentru 2013, venituri în urma înstrăinării unor bunuri mobile sau imobile, în valoare de 250.000 de lei. El a mai menționat și o pensie ridicată de soția sa de la Casa Națională de Asigurări Sociale, fără a preciza valoarea acesteia. Totodată, Gagauz a indicat că este coproprietar al următoarelor terenuri: două suprafețe situate în intravilan de 0,40 hectare și un teren agricol de 0,52 hectare în satul Gaidar, autonomia găgăuză.

La capitolul clădiri, Gagauz a declarat o casă pe care o deţine din 1985, cu suprafața de 135 metri pătrați, două apartamente în Chișinău – unul obținut în 2009, cu suprafața de 101 metri pătrați, și altul de 135 metri pătrați, pe care îl are în proprietate din 2011. În afară de aceste imobile, deputatul socialist a indicat proprietăți în afara Republicii Moldova, un apartament de 45 metri pătrați în orașul Burgas, Bulgaria, pe care l-a obținut în 2007. La secțiunea bunuri mobile, este inclusă o Toyota Land Cruser fabricată în 2007 și dobândită în 2008, la prețul de 170.000 de lei.       

În 2014, Gagauz a declarat un venit de 9.585 de lei plus pensia soției sale, precum și bunurile indicate anterior. La capitolul clădiri, a mai menționat două garaje: unul de 39 de metri pătrați obținut în 2007 și altul de 18 metri pătrați obținut în 2012.

Pentru 2015, deputatul socialist a declarat un venit de circa 134.000 de lei, indicând drept alte plăți din partea Parlamentului alte aproape 56.000 de lei. Pentru soția sa, el a indicat o pensie de la Casa Națională de Asigurări Sociale în valoare de aproape 14.000 de lei. La capitolul clădiri, el nu arată  garajurile menționate în 2014. Deputatul socialist a declarat un cont într-o bancă în valoare de 2.500 de lei.

Pentru 2016, legislatorul socialist a declarat venituri în valoare de circa 115.000 de lei din salariul achitat de legislativ. Pentru soția sa a indicat o pensie de circa 16.400 de lei plus 1.440 drept compensație.

Gagauz a trecut în declarația pentru 2016 alte terenuri decât anii precedenți – unul de 0,22 hectare situat în extravilan și altul de 0,18 hectare amplasat în intravilan, ambele obținute în 1993. De asemenea, a indicat un teren agricol de 0,51 hectare obținut în 2001.   

În afară de clădirile menționate în anii trecuți, Gagauz a trecut două garaje, dar cu suprafețe diferite decât cele menționate anterior, de data aceasta ambele de 18 metri pătrați, unul cumpărat în 2010, iar altul în 2007.

Pentru soția sa, el a indicat venituri în mărime de aproape 18.000 de lei drept pensie și compensație de la Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru 2017, Gagauz a indicat un venit de circa 157.000 de lei și indemnizații în mărime de 64.500, în timp ce pentru soția sa a declarat o pensie în valoare de aproape 23.000 de lei. În plus, el a obținut venituri din înstrăinarea mașinii – 110.000 de lei.  

La capitolul terenuri, el a declarat din nou alte terenuri – unul agricol cu suprafața de 0,51 hectare obținut 2001. În plus, el a trecut alte două terenuri situate în intravilan: unul cu suprafața de 0,18 hectare și altul cu suprafața de 0,22 hectare. La capitolul clădiri, a indicat trei apartamente, o casă de locuit și două garajuri.  

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Nu au fost înregistrate cazuri care i-au afectat integritatea.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1915

Profil candidat: Alla Dolință

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2942

Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

13 martie 2014
1828

Demnitari din raionul Dubăsari se bat pentru Centrul „P...

Preşedintele raionului Dubăsari şi primarul satului Coşniţa sunt în proces de judecată, miza fiind Centrul de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia”, care este întreprindere municipală. Ei se acuză reciproc că ar avea interese personale legate de Centru. Între timp, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat şi un conflict de interese la această tabără.

11 septembrie 2014
3237

Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...

De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.

12 decembrie 2017
2067

Alegerea preşedintelui raionului Glodeni este contestat...

Democratul Ion Leucă, ales în luna iulie președinte al raionului Glodeni, riscă să-şi piardă noua funcție. Consilierii socialişti îl acuză că ar fi fost ales ilegal și au acţionat Consiliul raional Glodeni în judecată. O ședință în acest dosar va avea loc pe 30 octombrie, iar Ion Leucă spune că a fost ales fără nicio încălcare de lege.

29 octombrie 2015
2207