Profil de integritate al candidatului Andrei Năstase: trecutul politic, averi, interese

Andrei Năstase este în prezent consilier în Consiliul municipal Chișinău și candidează la alegerile prezidențiale din partea Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA). Moldova Curată a colectat informații ce se referă la integritatea acestui candidat și a celorlalți 7 concurenți la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Informațiile sunt structurate pe patru criterii, elaborate de experți anticorupție. La acest link găsiți profilurile de integritate ale tuturor candidaților.

INTEGRITATEA ÎN ACTIVITATEA POLITICĂ

Andrei Năstase (1975) s-a născut în satul Mîndrești din raionul Telenești. Este jurist, a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Imediat după studii s-a întors în țară, unde a activat timp de trei ani în calitate de procuror la Procuratura în transport din Chișinău. Timp de doi ani a fost vice-director al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane Air Moldova S.R.L. Între timp, și-a obținut licența de avocat, avându-i drept clienți și pe oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa.

În anul 2015 a lansat, alături de o echipă formată din lideri de opinie, foști politicieni, activiști -  Platforma Civică Demnitate și Adevăr. La sfârșitul aceluiași an, platforma a dobândit statut de partid, fiind numită Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, iar Andrei Năstase a devenit președinte.

Începând cu anul 2014, Platforma Demnitate și Adevăr a organizat o serie de proteste anti-guvernare, Andrei Năstase fiind unul dintre lideri. De fiecare dată Năstase insista ca protestele să se desfășoare pașnic.

Andrei Năstase în fruntea unei coloane de manifestanți, la unul din protestele organizate în iunie 2018. Sursa: Glasul.md

Andrei Năstase, pe parcursul activității sale politice, a făcut mai multe demersuri către instituțiile de drept, cerând investigarea unor fapte considerate ilegale ale conducerii țării. În luna mai 2020, Andrei Năstase a depus un denunț la Procuratura Generală, cerând procurorilor să investigheze o pretinsă finanțare ilegală a lui Igor Dodon de către Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat. Denunțul se baza pe publicarea de către deputatul Iurie Reniță a unui video în care Plahotniuc îi oferea lui Igor Dodon o pungă, în care se presupune că erau bani. Mai târziu, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu pornește o cauză penală, „pe motiv că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”.

În luna august 2020, Năstase a depus sesizare la Procuratura Generală după ce Igor Dodon l-a numit „președinte” pe Vadim Krasnoselski, liderul autoproclamat al regiunii transnistrene, teritoriu nerecunoscut ca stat de nici o țară. Năstase a calificat drept un act „imoral și anticonstituțional” și o „trădare de țară” faptul că Igor Dodon l-a recunoscut pe Krasnoselski „drept președinte al unei bucăți din teritoriul Republicii Moldova, ocupat de forțele separatiste”. Procuratura a respins demersul. 

INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA AVERII ȘI INTERESELOR PERSONALE:

Mașină de 42 de mii de euro

În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală în septembrie 2020, Andrei Năstase indică pentru ultimii doi ani un venit salarial de circa 129 de mii de lei, bani obținuți de la Parlament și MAI. Soția sa a câștigat în acești doi ani un salariu de peste 157 de mii de euro de la o companie germană. De asemenea, candidatul mai declară o indemnizație primită în calitate de consilier municipal în valoare de peste 3 mii de lei, și alta – de circa 14 miii de euro din partea statului german. Andrei Năstase deține opt terenuri, unele în intravilan, altele  - în extravilan.

Andrei Năstase arată că în anul 2004 a obținut, prin donație, patru construcții, iar în 2010, tot prin donație – altele cinci. Candidatul mai declară la CEC un apartament de 32 de metri pătrați, dar și o casă de locuit cu valoare cadastrală de peste 2 milioane de lei, amplasată în orășelul Codru din municipiul Chișinău.

Andrei Năstase indică în declarația de avere două autoturisme: unul de model Nissan Maxima, achiziționat cu 10 mii de euro în anul 2005, și altul mai scump, de model Volvo XC90, în valoare de circa 42 de mii de euro, achiziționat anul trecut. 

În anul 2016, jurnaliștii de la Rise Moldova au menționat într-o investigație că în perioada 2009-2012, Andrei Năstase ar fi retras din conturile mamei sale din Moldova, pe care le gestiona în baza unei procuri, suma de 5,66 milioane lei. Acești  bani ar fi fost transferați de o companie din Gibraltar, „Aero Flight Limited”. ”La fel s-a întâmplat şi în cazul soacrei prezidențiabilului Năstase, Maria Brăileanu, care a primit de la compania Aero Flight Limited în conturile bancare 96.000 de euro, iar de la Euroleasing – suma de 408.548 lei, la care s-au adăugat depuneri în numerar de 50.000 de euro de la Andrei Năstase. Ulterior, în baza unei procuri, Andrei Năstase a retras sumele respective din conturile soacrei sale”, a scris RISE în 2016.

Andrei Năstase le-a explicat jurnaliștilor că suma constituia plata pentru serviciile prestate. „Nu au fost niciodată cinci milioane de lei. Au fost doar 200.000 de euro, jumătate pe conturile mamei, iar alta pe cel al soacrei. Sunt plata pentru serviciile prestate companiei Aero Flight Limited. E o firmă din străinătate, dar cui aparţine nu ştiu. Banii au fost puşi pe conturi. Totul a fost legal. Or astfel de transferuri sunt verificate de CNA. Cât despre Euroleasing, apoi eu am scos de pe conturile de la bancă banii primiți de la Aero Flight şi i-am dat acestei firme pentru că oferea dobândă mai mare. Acolo, director era Vladimir, fratele lui Victor Ţopa. Sunt aceiaşi bani primiţi de la Aero, dar convertiţi în lei”, a argumentat Năstase.

INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA FUNCȚIEI PUBLICE

Își caută dreptatea la CtEDO

La alegerile prezidențiale din anul 2016, Andrei Năstase s-a înregistrat în calitate de candidat, dar cu două săptămâni înainte de scrutin, a anunțat că se retrage și o susține pe Maia Sandu. 

Năstase a participat însă la alegerile locale noi din anul 2018, când a învins cu 52% din voturi în fața socialistului Ion Ceban și a devenit primar al municipiului Chișinău. Cu toate acestea, liderul PPDA nu a fost lăsat să-și exercite mandatul de primar. Instanțele de judecată au anulat rezultatele scrutinului, motivând că ambii candidați au comis abateri, făcând propagandă electorală în ziua alegerilor, acuzație respinsă în special de Andrei Năstase. El a contestat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precizând că nu va cere statului despăgubiri materiale:

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase a candidat pe listele Blocului „ACUM”, format din PAS și PPDA și susținut de PLDM, dar și în circumscripția uninominală nr. 33, care cuprinde câteva localități din suburbiile municipiului Chișinău. A obținut mandatul de deputat, însă la scurt timp a plecat din Parlament, optând pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu. După căderea Guvernului, în noiembrie 2019, Andrei Năstase a rămas doar consilier în Consiliul Municipal Chișinău.

În luna septembrie 2019, când deținea funcția de ministru de Interne, Andrei Năstase a dispus instalarea unui crucifix în sediul Ministerului Afacerilor Interne, care a fost sfințit de Mitropolitul Moldovei. Această acțiune i-a atras o decizie a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, care l-a obligat să-și ceară scuze publice pentru „instigarea la discriminare pe criteriul de convingeri”, iar Ministerului i-a cerut „să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția/salvgardarea neutralității serviciului public și a principiului secularismului”. În replică, Năstase a declarat:

„CAZIER JUDICIAR”

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Potrivit unui răspuns obținut de Moldova Curată de la Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție, Andrei Năstase nu are calitate procesuală în nici un dosar gestionat de PA.

Lilia Zaharia

Acest profil este realizat cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.