Profil de integritate: Diana Caraman

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale 

Diana Caraman (35 de ani) este deputată a Partidului Comuniștilor din R. Moldova și președinta fracțiunii PCRM în Parlament. Este la al doilea mandat. A ajuns în Legislativ ca urmare a alegerilor din 28 septembrie 2025, la care a candidat pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”, pe poziția a doua, devansându-l cu 30 de poziții pe șeful său de partid, Vladimir Voronin. 

Diana Caraman a fost deputată și în Parlamentul precedent (2021-2025), în care a ajuns pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, din partea PCRM. În prezent este membră a Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, la fel ca și în Legislativul precedent. 

Anterior, între 2014 și 2019 a fost angajată la Parlament ca asistentă și consilieră. Este membră în Partidului Comuniștilor din 2016. Între 2019 și 2021 a deținut doar o funcție partinică, de secretar în PCRM. În CV-ul său a indicat că, înainte să ajungă deputată, a participat la mai multe evenimente dedicate tineretului comunist, organizate în Federația Rusă. 

Integritatea în activitatea politică

Diana Caraman a fost până în prezent membră într-un singur partid – PCRM, dar a participat în ultimii ani la proteste organizate de exponenți ai grupului condus de Ilan Șor. Apariția ei la protestele fostului Partid Șor a putut fi remarcată din toamna anului 2022, când manifestațiile s-au intensificat și când o investigație sub acoperire a Ziarului de Gardă a demonstrat că protestatarii erau plătiți. 

Întrebată despre participarea la manifestațiile dirijate de fugarul Ilan Șor și de deputata Marina Tauber, Caraman a declarat, în 2023, când candida la primăria capitalei, că are cu ei „relații colegiale” și că pe ea nu a interesat-o cine a organizat protestele, ci „tematica acestora”. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Diana Caraman declară venituri doar din activitatea parlamentară. Pentru 2024 a declarat un salariu total de aproape 230 de mii de lei și aproape 158 de mii de lei din compensații pentru cheltuieli de tratament și pentru protocol și promovare. Ea declară cheltuieli de 144 de mii de lei pentru servicii de consultanță. Caraman nu indica niciun cont bancar în declarația depusă la Comisia Electorală Centrală, iar în declarația depusă în calitate de deputată a indicat un cont curent pe care se află aproape 50 de mii de lei.

Deputata declară un apartament pe care îl folosește din 2024 în abitație, printr-un acord verbal, fără să indice valoarea lui. În declarațiile anterioare, depuse în calitate de deputată, Caraman indica de asemenea un apartament luat în abitație din 2005. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În calitate de deputată BCS, Diana Caraman a avut mai multe inițiative controversate. Este autoarea proiectului privind statutul așa-numiților „agenți străini”, lege similară cu cea rusească, adoptată și de Georgia în 2024, care a afectat parcursul european al acestei țări. Proiectul presupunea limitarea activității persoanelor și entităților care beneficiază de suport financiar din afara țării și amenzi de până la 200 de mii de lei pentru acestea. În calitate de agent străin se propunea a fi calificată „orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.

Diana Caraman a mai propus limitarea votului în diaspora, prin impunerea condiției ca cetățenii care se află peste hotare să poată vota doar cu acte de identitate valabile și cu condiția că se vor înregistra prealabil la misiunile diplomatice și consulare ale R. Moldova. De asemenea, proiectul prevedea ca voturile din disapora să nu „afecteze direct rezultatele alegerilor parlamentare naționale”, ci să fie luate în considerare în baza unui coeficient. 

În iunie 2025, i-a fost interzis accesul la microfon pentru trei ședințe ale Parlamentului pentru că l-a numit „prostuț” pe deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

În 2024, Caraman a participat la recepția Ambasadei Federației Ruse, declarând că „majoritatea cetățenilor sunt pentru neutralitatea statului nostru și pentru relații reciproc avantajoase cu toate țările lumii”.

De asemenea, Diana Caraman a fost dată în judecată de Centrul Gender-DOC care reprezintă comunitatea LGBT pentru afișarea în 2022, pe clădirea Parlamentului, a unui banner cu mesaj discriminatoriu față de minoritățile sexuale. Ea a făcut declarații homofobe și de la tribuna Parlamentului, criticând ratificarea Convenției de la Istanbul, despre care a afirmat că „sub pretextul apărării drepturilor femeilor, promovează interesele și promovează homosexualitatea” și că ratificarea ei ar avea scopul „de a descompune moral societatea noastră”.

În 2023, Caraman a fost candidata PCRM la funcția de primar general al municipiului Chișinău, luând un scor modest, de 1,7 % din voturi. S-a lansat în campanie în fața monumentului lui Lenin, de la Moldexpo, cu sloganul: „Cu comuniștii cândva a fost mai bine, cu comuniștii va fi bine”.

În cadrul campaniei pentru localele din 2023, la o dezbatere electorală desfășurată de postul public de televiziune Moldova 1 și la una organizată de postul public de radio, Radio Moldova, Diana Caraman a refuzat să se conformeze regulamentului potrivit căruia dezbaterea trebuia să se desfășoare în limba română și a insistat să-și țină discursul în limba rusă, fapt pentru care i-a fost oprit microfonul. Pentru că a continuat să vorbească în limba rusă, candidatei PCRM i s-a solicitat să părăsească studioul. Ulterior, ea a declarat că ar fi fost discriminată și că se va adresa misiunilor diplomatice. 

În noul Parlament, format după alegerile din septembrie 2025, Diana Caraman a refuzat să vorbească în plen în limba română, ținându-și discursurile și vorbind doar în limba rusă. Ea a argumentat că va continua să se exprime în limba rusă atât timp cât „moldoveneasca” nu va fi recunoscută drept limbă de stat.

Cazier judiciar

În 2022, Diana Caraman și alți șase deputați au fost atacați în instanță de organizația Gender-Doc, fiind acuzați de plasarea unor bannere cu mesaje discriminatoare la adresa comunității LGBT. Printr-o hotărâre a Judecătorie Chișinău din februarie 2025, recursul organizației a fost respins, pe motiv că nu au putut fi identificate persoanele care au instalat bannerele la ferestrele deputaților respectivi de la sediul Parlamentului. 

Totodată, deși bannerele respective aveau mesaje precum: „Nu dictaturii homosexuale", „Moldova împotriva festivalului Pride” și „Nu discriminärii valorilor tradiționale”, instanța a constatat: „Analizând textul și felul expunerii, exprimării, instanța nu consideră că prin discursul său deputata D. Caraman a promovat un comportament discriminatoriu și instigator la ură pe criteriul orientării homosexuale față de membrii comunității LGBT”.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.