Profil de integritate: Dinu Plîngău

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale

Dinu Plîngău (31 de ani) este deputat ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (nr. 42 pe lista electorală), după ce a renunțat la președinția și la calitatea de membru al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Este membru al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Această comisiea fost creată pentru prima dată în cadrul actualei legislaturi.

A studiat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, unde și-a luat licența și masteratul. Și-a început activitatea publică în 2014, iar pe cea politică - în 2015, ca în 2019 să ajungă cel mai tânăr deputat din Parlament. A fost membru, iar ulterior lider al Platformei Demnitate și Adevăr și este la al doilea mandat în Parlament. A promovat ideea reunirii Republicii Moldova cu România și este un susținător al integrării R. Moldova în Uniunea Europeană. 

Integritatea în activitatea politică

Dinu Plîngău a fost până acum membru într-un singur partid – Platforma Demnitate și Adevăr, dar a acces în Parlament pe lista altei formațiuni, Partidul Acțiune și Solidaritate, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Are o bogată activitate politică, pe care și-a început-o devreme, ajungând deputat la vârsta de 24 de ani, după alegerile parlamentare din februarie 2019, în timp că își făcea studiile de masterat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. A fost cel mai tânăr deputat din acea legislatură.

În viața publică s-a implicat din 2014, când a fondat Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei", care a organizat, în ianuarie 2015, primul protest solicitând investigarea fraudei bancare din 2014. La protest s-a manifestat de asemenea față de faptul că „PLDM și PDM au creat o alianță care lasă posibilitatea comuniștilor de a accede la guvernare”. Atunci guvernarea în Republica Moldova era controlată de Partidul Democrat și Vladimir Plahotniuc.

Ulterior, s-a alăturat protestelor împotriva guvernării de atunci, organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr, iar după ce această mișcare s-a transformat într-un partid politic, Plîngău a aderat la formațiune. În septembrie 2017, a fost ales președinte al Organizației de Tineret al Platformei DA.

În mai 2022, Dinu Plîngău a fost ales președinte al Partidului Platforma DA, condus până atunci prin interimat, după ce întreaga conducere a formațiunii, în frunte cu președintele Andrei Năstase, și-a dat demisia, ca urmare a faptului că formațiunea nu a intrat în Parlament, la alegerile anticipate din iulie 2021.

În decembrie 2022, Biroul Politic Permanent al Platformei DA îi retrage sprijinul politic lui Andrei Năstase și fracțiunii Platforma DA din Consiliul municipal Chișinău, după ce aceștia au votat două din șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri), considerate controversate. „Nu ne mai putem ascunde că pe interiorul partidului a existat o confruntare între noua și vechea conducere”, a declarat atunci Dinu Plîngău. La scurt timp, Năstase și ceilalți consilieri și-au dat demisia din partid, iar fostul președinte al Plaformei DA l-a amenințat cu judecata pe Dinu Plîngău. În replică, noul lider al partidului a spus că, drumul politic al Platformei DA continuă.

Disensiunile dintre cei doi s-au acutizat în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, mai ales după ce Dinu Plîngău și colega sa de partid, Stela Macari, au anunțat că renunță la funcțiile de membri ai Platformei DA pentru a merge pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Dinu Plîngău a trebuit să renunțe și la funcția de președinte al formațiunii, întrucât altfel nu ar fi putut candida pe lista PAS.

Năstase a calificat decizia lui Plîngău drept „un abandon rușinos”, menționând că Platforma DA s-a născut din proteste și spirit civic, iar decizia de a nu participa la alegeri ca formațiune aparte „contrazice valorile inițiale”: „Cum am ajuns de la demnitate la supunere, de la protest la plecăciune?”, spunea atunci Năstase. În replică, Dinu Plîngău l-a acuzat pe Andrei Năstase de faptul că el a fost cel care a slăbit partidul și că imaginea lui „a devenit o povară pentru partid”. Plîngău l-a mai acuzat pe Năstase că ar fi „negociat cu Șor și Dodon pentru a ajunge prim-ministru”. Năstase a declarat ulterior că a depus o cerere prealabilă pe numele lui Plîngău.

Decizia lui Dinu Plîngău de a merge pe lista PAS i-a nemulțumit și pe colegii săi din Blocul „Împreună”, pe care l-a fondat în aprilie 2024 împreună cu alte trei formațiuni: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. După fondarea sa, Blocul a pierdut pe rând componente, precum CUB și LOC, și a primit în rândurile sale Partidul Verde Ecologist. În aprilie 2025, după ce s-a aflat despre decizia liderului Platformei DA de a merge pe lista PAS, și această formațiune a fost exclusă din Bloc, în care au mai rămas doar Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist.  Dinu Plîngău și-a motivat decizia prin faptul că membrii platformei vor să „evite dispersarea votului proeuropean”.

După ce a obținut un loc în Parlament pentru el (numărul 42 pe lista electorală PAS) și pentru colega lui de la Platforma DA, Stela Macari (numărul 47 pe lista electorală PAS), Dinu Plîngău a declarat că vor fi deputați independenți, dar care vor vota „necondiționat pentru orice proiect ce ține de integrare europeană”. „Voi reveni într-o formă sau alta în Platforma Demnitate și Adevăr”, mai declara Plîngău după alegeri, când a mai spus că a avut o întâlnire cu foștii colegi de partid. Ulterior, însă, cei doi, Plîngău și Macari, s-au regăsit ca membri în fracțiunea parlamentară PAS, precizând că vor rămâne în componența ei până la votarea Guvernului. „Ei rămân în fracțiunea PAS. Atunci (când au anunțat că nu vor face parte din fracțiunea PAS, n. r.) a fost un moment neplăcut pentru toți, și pentru noi și pentru ei, felul cum s-a comunicat lucrul ăsta. Dar ei au revenit, a fost ședința de Parlament, au semnat. Toți, suntem o echipă, 55 de deputați în fracțiunea PAS și așa și va rămâne”, a declarat Igor Grosu, în legătură cu intenția celor doi de a părăsi fracțiunea.

Cei doi deputați au votat pentru Guvernul Alexandru Munteanu și sunt până în prezent deputați în fracțiunea PAS, deși Plîngău declara că după învestirea Executivului va fi găsită „o formulă politico-juridică, astfel încât să fie cert împăcată și fracțiunea PAS, și o să găsim o modalitate politică de anunțare că și colegii din Platforma DA pot să vină cu anumite propuneri, pentru că sunt și acolo oameni foarte buni, capabili care pot să aibă propuneri la programul de guvernare”.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Dinu Plîngău a intrat în Parlament, în 2019, cu venituri zero și fără avere. În declarația de avere și interese personale depusă la începutul acestui mandat, ce include date pentru anul 2024, deputatul indică faptul că locuiește în chirie, într-un apartament de 39 de metri pătrați și că are un automobil Subaru Impreza, cumpărat în 2022 cu 100 de mii de lei (anul de fabricație - 2012).

Veniturile declarate pentru anul 2024 provin din salariul de la Platforma DA, în valoare totală de 84 de mii de lei, precum și din salariul soției de la o companie din Marea Britanie, Searche Intelligence Ltd, în valoare de 31 100 de lire sterline. Soția, Ruxanda, a fost salarizată cu 60 de mii de lei și la compania tatălui ei, Nicolae Josan, Publicația Periodică „Junior-X” SRL.

De asemenea, familia Plîngău a beneficiat de indemnizații pentru creșterea copilului în valoare de peste 101 mii de lei, iar alte 100 de mii de lei le-a obținut din darea în arendă a unui bun, fără să fie menționat niciun alt bun imobil în declarația de avere. Totodată, Dinu Plîngău a declarat și un câștig obținut de soția sa la loterie în Marea Britanie, de 14,9 lire sterline.

Familia deputatului are și un credit contractat în Marea Britanie, în valoare de 37 289 de lire sterline, de la compania „AA Financial Services Ltd”. Împrumutul a fost accesat în 2019, cu o dobândă de 12,9%, și e scadent în 2026. În declarație, Plîngău indică faptul este în continuare președinte al Platformei DA. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În calitate de deputat din partea Platformei DA, în perioada martie 2019 - iulie 2021, Dinu Plîngău a fost autorul mai multor sesizări depuse la Curtea Constituțională, având câștig de cauză. Astfel, a contestat Legea votată de deputații PSRM, cei ai Partidului ȘOR și ai Platformei parlamentare „Pentru Moldova” în decembrie 2020, prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) urma să treacă din subordinea președintelui în cea a Parlamentului. Legea a fost declarată neconstituțională în aprilie 2021.

Plîngău a contestat și legea votată în decembrie 2020 prin care se oferea statut special limbii ruse, iar Curtea Constituțională a anulat-o. El s-a numărat și printre autorii contestației împotriva acordului de împrumut cu Federația Rusă, pe care îl propusese premierul de atunci, Ion Chicu. În mai 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acordul privind creditul din Rusia.

După ce a preluat conducerea Platformei DA, Plîngău a criticat de mai multe ori deciziile Partidului Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, printre care s-a numărat numirea lui Eugen Carpov în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).  „La sfârșit de mandat, majoritatea parlamentară s-a transformat într-o simplă adunătură de interese, gata să sfideze inclusiv cetățenii care i-au votat, cetățenii care, având speranța eliberării acestui stat de trecutul oligarhic, începerea unei adevărate lupte împotriva corupției, s-au ales cu numirea locotenenților lui Plahotniuc în funcții importante, alianțe cu Nichiforciuc, evenimente comune cu Damir, cafele la Radisson cu Andronachi”, se arăta indignat Plîngău, în februarie 2025.

El s-a arătat critic și față de inițiativa PAS, din martie 2025, de a lansa un post public de televiziune în limba rusă. Plîngău a declarat că prin astfel de inițiative, guvernarea ar promova „ruskii mir" și că proiectul nu este altceva decât „o rușine și o bătaie de joc".

Anterior, în februarie 2024, el a criticat și decizia de a anula concursul pentru funcția de procuror general, luată de Consiliul Superior al Procurorilor, pe motiv că o membră CSP i-a acordat unui candidat o notă mult mai mică decât îi acordaseră ceilalți membri. Concursul fusese câștigat atunci de către Octavian Iachimovschi, adjunct la Procuratura Anticorupție.

În calitate de deputat în fracțiunea PAS, Plîngău a criticat desemnarea lui Renato Usatîi în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru securitatea națională, apărare și ordine publică, provocând altercații în Parlament.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale deputatului.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.