Profil de integritate: Marcel Cenușa

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale

Marcel Cenușa (54 de ani) este deputat în fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care numără 17 deputați, și face parte din Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Este la primul mandat de deputat. Până a deveni deputat, a fost consilier raional la Cahul. A candidat cu numărul 31 pe lista Blocului „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, însă după alegeri, partidele care au compus blocul au format în Legislativ fracțiuni separate.

Dintr-un CV publicat pe site-ul Cahul.md se vede că în anii 1988-1992 a studiat la Școala superioară de grăniceri din Moscova, apoi a făcut doi ani de pregătire la Centrul de Pregătire al Serviciului de Grăniceri din Ungheni. Din 1994 până în 1999 a lucrat în Direcția Operativă ,,SUD” a Serviciul grăniceri, iar din 2001 până până în 2013 – în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. În anul 2019 Marcel Cenușa a fost ales președinte al raionului Cahul, funcție pe care a deținut-o până în mai 2022, când a fost demis, în timp ce era investigat într-un dosar penal de abuz în serviciu. În 2023 a candidat la funcția de primar al municipiului Cahul, dar nu a fost ales.

Integritatea în activitatea politică

În urma alegerilor locale din octombrie 2019 Marcel Cenușa a devenit consilier raional pe lista PSRM la Cahul, iar la scurt timp a fost ales președinte al raionului.

La 4 noiembrie 2024, Marcel Cenușa a ajuns în centrul unui scandal. Atunci, imediat după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câștigat de Maia Sandu și pierdut de candidatul susținut de socialiști Alexandr Stoianoglo, pe pagina sa de Facebook a apărut o postare în care era scris: „Diaspora este o TURMĂ! TURMA a votat OAIA! Diaspora este OAIE!”. La scurt timp, postarea a dispărut, însă unii utilizatori au făcut capturi de ecran. Pentru acea postare o femeie din Strășeni a depus la poliție o plângere pentru calomnie, invocând că ea este reprezentantă a diasporei și a fost astfel calomniată. În consecință, șeful sectorului de poliție nr. 1 din Cahul i-a aplicat lui Marcel Cenușă o amendă de 1500 de lei. Drept urmare, Marcel Cenușa a depus și el o plângere, cerând pedepsirea autoarei sesizării și polițistului care a aplicat amenda pentru calomnie publică. La acel moment el nu deținea vreo funcție publică, ci doar una de partid – era președinte al organizației teritoriale a PSRM Cahul. Într-o discuție cu Ziarul de Gardă el a negat că ar fi scris acea postare.  

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Litigii cu Primăria Cahul, care refuza să-i ofere spațiu locativ. Până în anul 2010, Marcel Cenușa, angajat atunci în structura teritorială Cahul a SIS, s-a aflat în două litigii cu Primăria Cahul pentru obținerea spațiului locativ. Mai întâi, în anul 2005, el a depus o cerere la Primărie, solicitând să-i fie repartizat teren pentru construcția casei. A fost inclus în lista de așteptare a persoanelor care urmează să primească teren, însă, așa cum a indicat ulterior în plângere, au trecut 5 ani fără să primească nimic, timp în care ar fi aflat că Primăria repartizase terenuri altor persoane din listă, pe el ocolindu-l.

În timp ce se afla pe lista de așteptare pentru teren, Marcel Cenușa a depus o cerere la Primărie, solicitând să-i fie repartizat spațiu locativ, invocând legislația pertinentă, pentru familia sa formată din trei persoane. Primăria i-a respins demersul. Marcel Cenușa a contestat procesul-verbal de refuz, iar Judecătoria Cahul i-a satisfăcut cererea: la 5 august 2010 a obligat Primăria Cahul „să-l includă pe Cenuşa Marcel în rândul persoanelor care beneficiază de dreptul de a primi spaţiu locativ, cu asigurarea lui cu spaţiu locativ în formă de apartament pentru componenţa familiei lui de trei persoane”.

Cât cererea privind obținerea apartamentului se afla pe rol la Judecătoria Cahul, Marcel Cenușa a mai depus una, solicitând instanței să oblige Primăria să-i dea teren. Și această cerere i-a fost satisfăcută, în același an, 2010.

În declarațiile sale de avere din ultimii ani, inclusiv în cea depusă la CEC în august 2025, el arată că deține un apartament de 90 m. p. cumpărat în anul 2013. Terenuri pentru construcții nu deține, doar trei trerenuri arabile. Candidatul mai arată că familia sa folosește un autoturism Șkoda, produs și cumpărat în 2021, în valoare de 26 500 de euro.   

În declarația de avere pentru anul 2025, depusă la ANI în decembrie 2025, după ce a devenit deputat, Marcel Cenușa indică aceleași bunuri în posesie, veniturile din activitatea de o lună la Parlament, precum și faptulcă a contractat un credit de 21 000 de lei de la o companie de imprumut, pe care trebuie să-l ramburseze până în 2026.

Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid

În aprilie 2022, în timp ce își exercita funcția de președinte al raionului Cahul, Marcel Cenușa a fost reținut împreună cu alte 8 persoane, de ofițerii CNA și ai Procuraturii Anticorupție, care au efectuat și percheziții într-un dosar de corupere pasivă și abuz în serviciu. Atunci CNA a comunicat că „președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful Direcției construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice”. Prejudiciul calculat de procurori ar fi fost de 1 milion de lei. Marcel Cenușa a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, Partidul Socialiștilor organizând constant proteste la Cahul prin care cerea eliberarea lui.

Colegul de partid al lui Marcel Cenușă, deputatul Vlad Batrîncea, a declarat atunci că Cenușa este nevinovat și că dosarul ar fi „unul inventat, cu probe false”. „Calificăm cele întâmplate drept atac de tip raider asupra raionului Cahul, cu scopul ca regimul de la guvernare să pună mâna pe conducerea acestuia. Avem informații că astfel de acțiuni, cu atacuri murdare la adresa autorităților publice locale de nivel doi și unu, mai sunt planificate”, a mai spus Batrîncea. Peste o lună, Marcel Cenușa a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

Urmărirea penală s-a încheiat și din august 2023 dosarul penal se află pe rol la Judecătoria Cahul, Marcel Cenușa fiind inculpat conform art. 327 Cod penal, abuz de putere sau abuz de serviciu. De atunci au fost fixate 18 ședințe de judecată.

Cazier judiciar

La 16 mai 2022, când se afla sub control judiciar, consilierii din Consiliul raional Cahul au votat pentru demiterea președintelui Marcel Cenușa și au ales un alt președinte de raion. Atunci Marcel Cenușa nu a comentat, în schimb, partidul său, PSRM, a difuzat un comunicat în care a acuzat guvernarea PAS că a preluat prin „atac de tip raider” conducerea raionului.

Marcel Cenușa a contestat demisia sa în instanța de judecată, cerând restabilirea în funcție, însă nu a obținut câștig de cauză nici la Judecătoria Cahul și nici la Curtea de Apel Sud.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.