Profil de integritate: Adrian Lebedinskii

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații Generale

Adrian Lebedinskii (până în 2023 inclusiv, în acte era Adrian Lebedinschi) a fost ales deputat din partea Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Conform CV-ului său, este licențiat în Drept. Și-a făcut studiile la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a MAI, unde ulterior a făcut și un masterat în Drept penal. Între 2012 și 2018 a făcut studii de doctorat în Drept penal la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Lebedinskii are o carieră profesională construită aproape integral în domeniul aplicării legii și al justiției, cu o experiență de peste un deceniu în structurile de anchetă penală ale poliției, urmată de activitatea în avocatură.

Parcursul său profesional începe în 1998, în cadrul Secției anchetă penală a Comisariatului de poliție al sectorului Centru din municipiul Chișinău, unde a activat inițial ca anchetator. Între anii 2001 și 2003, Lebedinskii a fost promovat în funcția de anchetator superior, iar ulterior, în perioada 2003–2005, a deținut funcția de șef adjunct al Secției urmărire penală din același comisariat. Ascensiunea în structurile poliției a continuat în anii 2005–2007, când a fost numit șef al Secției urmărire penală a Comisariatului de poliție al sectorului Centru, exercitând totodată funcția de comisar adjunct. Din 2007 până în 2009, Adrian Lebedinskii a ocupat aceeași funcție – șef al Secției urmărire penală și comisar adjunct – în cadrul Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani din Chișinău. După ieșirea din sistemul de ordine publică, Lebedinskii s-a orientat spre avocatură. În perioada 2010–2015, a activat ca avocat în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Lebedinsky & Parteners”. În paralel, în 2012, s-a alăturat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Integritatea în activitatea politică

Adrian Lebedinskii a candidat la funcția de deputat pe locul 26 de pe lista PSRM la legerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar nu a reușit să acceadă în Parlament. La alegerile locale din Chişinău din 14 iunie 2015, Adrian Lebedinskii a fost ales consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea PSRM. În luna octombrie a aceluiași an, a ajuns în Parlament, după ce colegul său de partid, Ion Ceban, a renunţat la fotoliul de deputat în favoarea celui de consilier municipal. Următorul mandat de deputat Lebedinskii l-a obţinut în urma alegerilor din februarie 2019. A ajuns din nou în Parlament în octombrie 2021, după retragerea lui Igor Dodon, fiind candidat supleant. În octombrie 2023 a renunțat la mandatul de parlamentar în favoarea celui de consilier municipal în CMC Chișinău. În prezent, Lebedinskii este membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor și membru al Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În mai multe apariții publice, Adrian Lebedinskii a promovat narațiuni false sau manipulatoare, aliniate propagandei Kremlinului. Una dintre cele mai grave situații vizează declarațiile sale despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Lebedinskii a susținut că invazia ar fi, „în primul rând”, un „război economic” și că responsabilitatea ar aparține unor „forțe internaționale” care ar stimula continuarea conflictului. Afirmația este falsă. Reporterii portalului Stop Fals au scris, într-un articol de demontare a narațiunii, că războiul este rezultatul unei decizii militare explicite a Federației Ruse, care a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, provocând mii de victime civile.

O altă dezinformare promovată de Lebedinskii vizează poziția ONU. El a afirmat că organizația ar susține „înghețarea” războiului, ceea ce este fals. ONU a cerut retragerea trupelor ruse și o pace dreaptă și durabilă, rezoluție respinsă chiar de Rusia. De asemenea, după exploziile de la Tiraspol din aprilie 2022, Lebedinskii a acuzat vag „forțe globaliste” de destabilizare, în contradicție cu pozițiile oficiale ale autorităților din R. Moldova și Ucraina, care au indicat provocări legate de interesele Rusiei, notează Stop Fals într-un alt articol.

Adrian Lebedinskii a ajuns în atenția publică și printr-o discrepanță evidentă între discursul politic al formațiunii pe care a reprezentat-o și practica personală. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, liderul PSRM, Igor Dodon, promitea public că deputații socialiști care dețin cetățenia României vor renunța la aceasta, în numele unei poziționări politice ferme împotriva „dublei loialități”. În pofida acestor declarații repetate, mai mulți deputați socialiști, inclusiv Adrian Lebedinskii, au continuat să dețină cetățenia română, beneficiind implicit de statutul de cetățeni ai Uniunii Europene. Tema dublei cetățenii a revenit în prim-plan în februarie 2019, când deputatul socialist afirmase în cadrul unor dezbateri electorale că a depus cererea de renunțare la cetățenia română. Un document obținut de Deschide.md de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie a României, a contrazis însă declarațiile lui Adrian Lebedinskii. Acesta a confirmat public că a obținut cetățenia română în 2002 și a invocat dificultăți birocratice și lipsa timpului pentru a justifica faptul că nu a finalizat demersul.

Lebedinskii a mai ajuns în atenţia jurnaliştilor în octombrie 2017, după ce a organizat o activitate cu tentă politică pentru elevii de la Liceul „Mihai Viteazul” din Capitală. În cadrul discuţiilor cu copiii şi cadrele didactice, politicianul a pledat pentru revocarea primarului Dorin Chirtoacă în cadrul referendumului care urma să aibă loc pe data de 19 noiembrie 2017. Solicitat de reporterii Jurnal.md, deputatul a spus că nu vede nicio problemă, făcând referire la un ordin al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a municipiului Chişinău, emis cu doar o zi înainte, care i-ar permite, în anumite condiţii, să desfăşoare astfel de întruniri.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale 

Analiza declarațiilor de avere și interese personale completate de deputatul Adrian Lebedinskii arată o evoluție semnificativă a veniturilor și patrimoniului său în ultimul deceniu. În 2014, Lebedinskii declara venituri totale de circa 1,019 milioane de lei, provenind din onorariile de avocat (481 de mii de lei), vânzarea a două terenuri cu construcții pe ele (188 de mii de lei) și pensii/indemnizații (350 de mii de lei). La capitolul imobile, acesta deținea trei terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 4 hectare, patru apartamente (două primite prin donație) și un garaj. Printre bunurile mobile se aflau un Mercedes și un Honda CRV. Dintre afaceri, el deține 50% din capitalul BAA „Lebedinsky & Partners” și calitatea de fondator al Lolid Impex SRL.

În 2015, veniturile au scăzut la 201 mii de lei din activitatea profesională și salariul de deputat, cu un supliment de 279 de mii de lei din pensii și indemnizații. A vândut Honda CRV pentru 10 mii de lei și a primit un teren prin donație, însă restul patrimoniului imobiliar și auto a rămas neschimbat.

În 2016, veniturile totale împreună cu soția sa au fost de 215 mii de lei, iar pensiile și indemnizațiile - de 101 mii de lei. Deputatul a raportat achiziționarea unui Hyundai Santa Fe (13 mii de euro), iar soția sa, Veronica Lebedinskii, a co-fondat compania LPNP Tax Solutions SRL. În 2017, veniturile în familie au rămas similare (209 mii de lei), iar pensiile și indemnizațiile au urcat la 157 de mii de lei, fără alte modificări semnificative în patrimoniu.

Anul 2018 a marcat o creștere semnificativă a veniturilor: 345 de mii de lei din salarii, 395 de mii de lei din vânzarea unui apartament, 13 mii de lei din vânzarea garajului și 2,3 milioane de lei din indemnizații. Imobilele au rămas aceleași, cu excepția celor vândute. În 2019, veniturile au inclus și suma de 115 mii de euro din vânzarea a două apartamente și despăgubiri de circa 760 de mii de lei și 116 mii de euro, iar familia a achiziționat un apartament de 221,6 metri pătrați cu 57,5 mii de euro.

Despăgubirile obținute de Adrian Lebedinskii vin după un proces de zece ani, declanșat ca urmare a unui accident grav petrecut în timpul serviciului, în noiembrie 2008. Atunci, aflându-se în exercitarea atribuțiilor sale de colaborator al MAI, Lebedinskii a intervenit la locul unui accident rutier, reușind să salveze două persoane, dar fiind el însuși lovit de un automobil. În urma tamponării, a suferit leziuni grave: piciorul stâng i-a fost amputat, iar la piciorul drept i-a fost instalat aparatul Elizarov, starea sa de sănătate rămânând afectată permanent. În septembrie 2009, din cauza sănătății deteriorate, a fost concediat din cadrul MAI și a primit o indemnizație unică de doar 36.000 de lei, calculată pentru o perioadă de incapacitate de 215 zile. Nemulțumit de sumă, Lebedinskii a contestat decizia în instanță, obținând în cele din urmă despăgubirile ca recunoaștere a suferinței și a incapacității de muncă rezultate din accident.

În 2020, Lebedinskii a primit o moștenire de la tatăl său de 1,4 milioane de lei și a achiziționat un Lexus cu 20 de mii de euro, păstrând și Hyundai-ul. Compania Lolid Impex SRL și-a schimbat denumirea în Utilitas Group SRL. În 2021, familia a cumpărat un teren pentru 100 de mii de lei și a raportat acțiuni la SA Macara, pe lângă bunurile existente.

În 2022, veniturile din salariile soților Lebedinskii au fost de 628 de mii de lei, la care s-au adăugat 230 de mii de lei obținuți din vânzarea automobilului Hyundai Santa Fe, precum și 314 mii de lei din pensii, compensații și indemnizații. Deputatul a raportat aceleași bunuri imobile ca în anii precedenți și automobilul Lexus, achiziționat anterior. Totodată, el a cumpărat un nou automobil, BMW, pentru 25.400 de euro, consolidându-și astfel portofoliul auto.

Veniturile din salarii ale soților au crescut constant, atingând 801 mii de lei în 2023. În această perioadă, Lebedinskii a vândut Hyundai Santa Fe și BMW, cumpărând totodată o Toyota (38 de mii de euro) și un Hyundai Santa Fe (28 de mii de euro). A obținut și venituri din vânzarea unui teren (45 de mii de euro) și a păstrat Lexus-ul.

În 2024, soția deputatului a renunțat la cota-parte din LPNP Tax Solution SRL și cei doi au vândut un teren pentru 200 de mii de lei, achiziționând în schimb un garaj de 33,6 metri pătrați cu 57 de mii de lei. Veniturile din salariile soților s-au menținut ridicate, cifrându-se la 547 de mii de lei, majoritatea banilor fiind aduși în familie de Veronica Lebedinskii, iar pensiile și indemnizațiile au însumat 214 mii de lei.

Adrian Lebedinskii s-a implicat financiar constant în campaniile electorale ale Partidului Socialiştilor din Republica Moldova și ale unor lideri ai formațiunii. Conform datelor oficiale, în 2014, Lebedinskii a donat 260.750 de lei către Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, marcând cea mai mare contribuție raportată în perioada analizată. În 2015, contribuția sa s-a ridicat la 44.000 de lei, tot către partid, evidențiind un sprijin continuu pentru campaniile electorale socialiste. În 2016, el a donat 74.600 de lei către Igor Dodon, atunci candidat al PSRM la președinție. În 2017, suma donată a fost 48.500 de lei, direcționată către PSRM. În 2018, Lebedinskii a contribuit cu 26.650 de lei pentru campania electorală a lui Ion Ceban, candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid 

Adrian Lebedinskii s-a numărat printre autorii unei inițiative legislative care viza direct diminuarea atribuțiilor Autorității Naționale de Integritate (ANI) – una dintre instituțiile-cheie în combaterea corupției și verificarea averilor demnitarilor. Inițiativa apare pe 10 decembrie 2020, când 11 deputați PSRM, inclusiv Lebedinskii, au propus modificări substanțiale la legea ANI, fără a aștepta avizul Guvernului. Autoritatea a reacționat imediat, avertizând că proiectul riscă să submineze grav mecanismele de control al averilor și intereselor personale.

Prima modificare majoră propusă – reducerea termenului de verificare a averilor de la trei ani la unul după încetarea mandatului – ar fi limitat drastic capacitatea ANI de a identifica averi nejustificate, mai ales în cazul demnitarilor care au ocupat funcții succesive. ANI a atras atenția că acest mecanism ar fi creat inclusiv premise pentru migrarea artificială dintr-o funcție în alta, tocmai pentru a evita controalele. Alte amendamente ar fi făcut practic imposibilă sancționarea incompatibilităților, prin schimbarea modului de calcul al termenelor de prescripție, ceea ce ar fi permis păstrarea funcțiilor și evitarea interdicțiilor legale. Deosebit de gravă a fost și prevederea care stipula că verificările aflate deja în derulare să continue conform noii legi, ceea ce, potrivit ANI, ar fi dus la încetarea automată a unor dosare ce vizau inclusiv înalți demnitari și deputați. Autoritatea a sugerat explicit că unii dintre semnatarii proiectului ar putea avea un interes personal în promovarea acestor modificări.

La mijlocul lunii decembrie 2020, ANI și-a reiterat public îngrijorările, avertizând că proiectul va bloca activitatea inspectorilor de integritate și va reduce semnificativ instrumentele anticorupție. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară formată din PSRM și Platforma Pentru Moldova a ignorat avertismentele și a votat proiectul în ambele lecturi. Inițiativa a fost promovată într-un context politic în care lideri socialiști acuzau ANI că ar fi „orientată” împotriva PSRM, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind folosirea legislației ca instrument de protecție politică. Ulterior, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către deputații PAS, iar Înalta Curte a suspendat aplicarea legii, constatând probleme constituționale sau procedurale.

Activitatea legislativă a deputatului socialist a fost marcată, la finalul anului 2020 și începutul lui 2021, de implicarea în una dintre cele mai controversate inițiative parlamentare ale acelei perioade: legea privind statutul special al limbii ruse în R. Moldova. La 8 decembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege elaborat de deputații PSRM, între care și Adrian Lebedinskii. Documentul propunea ca limba rusă să fie utilizată, la alegerea cetățeanului, pe picior de egalitate cu limba de stat în relația cu autoritățile publice, instituțiile statului și chiar cu agenții economici. CSM a atras atenția că proiectul ridică probleme serioase de constituționalitate, însă avertismentul a venit după ce legea fusese deja adoptată în prima lectură, pe 3 decembrie, într-o ședință tensionată, fără dezbateri publice și pe fondul altercațiilor dintre majoritatea parlamentară și opoziție. În pofida avizului negativ al CSM și a criticilor formulate ulterior de experții Centrului Național Anticorupție (CNA), care au calificat proiectul drept un risc pentru ordinea socială și statalitatea R. Moldova, coaliția PSRM–Pentru Moldova a mers mai departe. Pe 16 decembrie 2020, legea a fost votată în lectura a doua, cu susținerea majorității parlamentare. CNA a avertizat explicit că implementarea legii ar putea genera conflicte interetnice și ar presupune costuri bugetare semnificative, neestimate la momentul adoptării – de la traducerea actelor oficiale până la instruirea funcționarilor și angajarea de traducători.

Conflictul s-a mutat în plan constitutional, în urma unei sesizări a deputaților Platformei DA. La 21 ianuarie 2021, Curtea Constituțională (CC) a declarat legea neconstituțională, stabilind că acordarea unui tratament preferențial limbii ruse, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție și discriminează celelalte limbi ale minorităților etnice. În loc să trateze decizia CC ca pe un verdict definitiv, liderii PSRM au reacționat printr-un atac politic frontal asupra Înaltei Curți. La 22 ianuarie 2021, socialiștii au anunțat că vor promova din nou legea în Parlament, acuzând Curtea de „substituirea Legislativului” și insinuând revenirea la practici ale „statului capturat”. Declarațiile au fost însoțite de intenția de a sesiza Comisia de la Veneția.

De numele deputatului socialist Adrian Lebedinskii se leagă și un alt episod controversat, care a amplificat dezbaterea publică privind utilizarea panglicii „Sfântul Gheorghe” și simbolurile războiului. În aprilie 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a modificat Codul contravențional pentru a interzice simbolurile asociate agresiunii militare ruse: literele „Z” și „V”, precum și panglica Sfântului Gheorghe, Adrian Lebedinskii, alături de colegul său Grigore Novac, sesizează Curtea Constituțională, invocând încălcarea articolului 32 din Constituție privind libertatea de exprimare, dar și a standardelor internaționale în materie de drepturi ale omului. Un an mai târziu, în aprilie 2023, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra sesizării. Decizia nu le-a dat câștig de cauză deplin autorilor, ci a confirmat constituționalitatea sancționării utilizării simbolurilor respective, cu o condiție esențială: acestea pot fi pedepsite doar dacă sunt folosite pentru a justifica sau glorifica agresiunea militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității.

Lebedinskii a prezidat și Comisia de anchetă parlamentară pentru investigarea atacurilor raider asupra băncilor și companiilor de asigurări din perioada 2010–2012, instituită în iulie 2020. Raportul Comisiei nu a menționat numele unor figuranți importanți, precum Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc, deoarece, potrivit lui Lebeniskii, parlamentarii nu au dreptul să facă acuzații directe. Acesta a subliniat că rolul Comisiei a fost să stabilească circumstanțele atacurilor, premisele, consecințele și măsurile de prevenire, fără a învinui persoane specifice. El a mai menționat că, deși a avut discuții separate cu Platon și i-a propus să se prezinte în fața Comisiei, acesta nu a participat la audieri.

Cazier judiciar 

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale deputatului.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.