Profil de integritate: Vlad Batrîncea

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații generale

Vlad Batrîncea (44 de ani) este vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, ales din partea opoziției – a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). La alegerile din 28 septembrie 2025 el a candidat pe lista Blocului „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Este la al patrulea mandat. În actualul Parlament (2025-2029) face parte din Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie.

În PSRM, Batrîncea are funcția de membru al Comitetului Executiv Politic, fiind ales la congresul formațiunii din 23 martie 2024.

Integritatea în activitatea politică

În activitatea sa politică, Batrîncea a făcut parte din două partide, însă ambele apropiate ca ideologie: Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. Pentru prima dată Vlad Batrîncea apare în calitate de candidat la alegerile parlamentare în 2009, când s-a aflat pe poziția a 94-a a listei electorale a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, condus atunci de Vladimir Voronin. Avea 28 de ani, iar în dreptul numelui său pe lista electorală scria că lucrează la SC „Casa Covoarelor” din mun. Chișinău.

În urma protestelor din 7 aprilie 2009, rezultatul acelor alegeri a fost anulat și au fost organizate alegeri parlamentare anticipate, în iulie 2009. Și de această dată Batrîncea a candidat pe poziția a 94-a a listei PCRM. La alegerile parlamentare anticipate din anul 2010, Batrîncea a candidat din nou pe lista comuniștilor, pe poziția a 84-a.

În luna noiembrie 2011 Vlad Batrîncea, care avea atunci funcția de secretar al organizației Rîșcani, mun. Chișinău, a PCRM, a anunțat într-o conferință de presă că, împreună cu alți lideri de organizații teritoriale, părăsește PCRM și că va adera în viitor la formațiunea proaspăt creată de Igor Dodon – PSRM. Dodon părăsise și el de curând formațiunea condusă de Vladimir Voronin.

La alegerile parlamentare din 2014 Batrîncea se situa pe poziția a 7-a a listei Partidului Socialiștilor. Atunci era prezentat ca „secretar executiv”. Formațiunea a obținut cele mai multe mandate dintre toate partidele concurente, astfel că Vlad Batrîncea a devenit deputat pentru prima dată.

În urma alegerilor parlamentare din 2019, desfășurate atât pe circumscripții uninominale, cât și pe liste de partid, Vlad Batrîncea a candidat și a obținut un al doilea mandat de deputat. La propunerea fracțiunii PSRM, el a fost ales vicepreședinte al Parlamentului, funcție pe care a exercitat-o și după alegerile din 2021, dar și după cele din 2025, fiind propus de fiecare dată de PSRM.

Vlad Batrîncea a fost decorat cu ordinul „Gloria muncii” de către președintele Igor Dodon în aprilie 2018. Atunci el deținea funcția de vice-președinte al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, din Parlament.

Integritatea în gestionarea funcției publice

Potrivit paginii web a Parlamentului, în activitatea sa parlamentară, desfășurată preponderent în opoziție, Vlad Batrîncea a fost autor a 43 de proiecte de legi și hotărâri, însă majoritatea au fost respinse sau declarate nule. Printre ele: proiectul de hotărâre a Parlamentului cu privire la declararea anului 2025 an al Marii Victorii asupra fascismului (14.02.2025); proiectul de lege privind statutul de neutralitate permanentă (26.04.2024); proiectul de hotărâre privind instituirea Comisiei de anchetă privind controlul parlamentar asupra achiziției de păcură din mijloace financiare publice, precum și păcura transmisă de România sub formă de ajutor umanitar de urgență, modul de depozitare și utilizare al acesteia în perioada a.2022-2023 (31.07.2023). Printre puținele proiecte propuse de Batrîncea care au ajuns lege sunt proiectul privind importul echipamentului sportiv (15.06.2023), pe care l-a semnat alături de deputații PAS, și proiectul de lege cu privire la acordarea suportului financiar unic cu ocazia aniversării a 80 de ani de la marea victorie asupra fascismului.

Vlad Batrîncea s-a remarcat, de asemenea, prin luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului la diverse subiecte, dar și prin vizite frecvente la Moscova, cu diferite ocazii, unde participa, ca reprezentant al PSRM, la evenimente organizate de partidul de la guvernare și care îl sprijină pe Vladimir Putin, „Edinaia Rossia/Rusia Unită”, și la întâlniri cu oficiali ruși.

Un episod produs în plenul Parlamentului care a generat un scandal public l-a scos în evidență pe Batrîncea în 2015. La 10 decembrie 2015, fiind deputat, Vlad Batrîncea a adus în ședința plenară o hartă a României Mari, pe care a rupt-o în două, criticând astfel un ordin al Ministerului Educației. Susținut de fracțiunea PSRM, deputatul și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că Ministerul Educației a emis un ordin în baza căruia asemenea hărți, care reprezentau Regatul României la situația din 1930, urmau să fie distribuite ca material didactic în școli. Socialiștii, aflați atunci în opoziție, au declarat că instituțiile statului „promovează idei unioniste” și au cerut ca ministrul să vină cu explicații la acest subiect. Când solicitarea le-a fost respinsă, Vlad Batrîncea a rupt demonstrativ harta României Mari în două.

Ulterior, la peste doi ani de la gestul său, in martie 2018, Bătrîncea a spus că acesta nu fusese îndreptat împotriva statului român, dar contra unui „stat inexistent”.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În anul 2020 Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control a averii și intereselor deputatului și vice-președintelui la acel moment al Parlamentului Vlad Batrîncea. Controlul s-a finalizat în august 2022 și a vizat perioada 9.12.2014-31.12.2019.

În actul de constatare emis de ANI la 1 august 2022 se spune că, până a deveni subiect al declarării (deputat – n.n.), Vlad Batrîncea nu a deținut „bunuri mobile sau imobile în proprietate, fiind administrator și fondator la SRL „Divlas-Com”, cu o cotă de 90% începând cu data de 7.04.2004”. În 2018 RISE Moldova l-a întrebat pe Batrîncea de ce nu a declarat această firmă, care era specializată în activități recreative, comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și al produselor din tutun. „Nu am nicio firmă”, a fost răspunsul.

Vlad Batrîncea figurează și astăzi (noiembrie 2025) ca fondator și administrator al acestei firme. În 2020 ANI a verificat situația sub aspectul incompatibilității de funcții și nu a constatat vreo abatere de la lege.

Inspectorul de integritate al ANI a mai constatat că în august 2019 Vlad Batrîncea a cumpărat un apartament cu suprafața de 120,9 m.p., cu prețul de 890 000 de lei. Inspectorul a pus la îndoială faptul că deputatul a indicat suma reală achitată pentru apartament și a citat un raport de evaluare a imobilului, din 2016, potrivit căruia valoarea de piață a apartamentului ar fi fost la acel moment 2 421 100 de lei. În actul ANI se menționează de asemenea că imobilul fusese cumpărat în 2018 cu 1,5 milioane de lei de către familia care ulterior, în 2019, i l-a vândut lui Batrîncea cu un preț aproape de două ori mai mic – 890 000 de lei.

În final, inspectorul a constatat, la situația din 30.08.2019, o „diferență substanțială nejustificată între veniturile obținute și cheltuielile realizate pe de o parte și averea dobândită pe de altă parte, în mărime de 713 924 lei”.

Solicitat de NewsMaker imediat după publicarea actului de constatare, Batrîncea a spus că acesta ar fi bazat pe „percepții subiective”. „Am examinat așa numitul act de constatare al ANI și am stabilit că este un act bazat exclusiv pe percepții subiective și nu pe circumstanțe de fapt și de drept. Mai exact, sunt afirmații greșite care nu corespund realității”, este citat Batrîncea de NewsMaker. „Tot ce am este la vedere și este declarat conform legii. Afirm categoric că nu duc o viață de lux, trăiesc modest, nu dețin conturi bancare și nici mașini nu am. Apartamentul în care locuiesc este singura proprietate pe care o dețin și pentru care mai am de achitat ipoteca încă mulți ani înainte”, a mai spus deputatul.

El a contestat actul la Curtea de Apel Centru, care, la 6 februarie 2023, a anulat actul de constatare.

Cazier judiciar

Învinuit în dosarul „Sacoșa/Kuliok”. La 18 mai 2020, deputatul ales pe lista Blocului ACUM, Iurie Reniță, a publicat un video în care se vede cum fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la o întâlnire privată, îi întinde lui Igor Dodon, atunci președinte al țării, o pungă de plastic, în care Reniță a spus că ar fi fost bani. Igor Dodon a comentat că este o „răzbunare oligarhică”, dar nu a spus niciodată explicit ce era în pungă. Inițial, în luna iunie 2020, Procuratura Generală, condusă atunci de Alexandr Stoianoglo, a anunțat că nu va fi pornită o cauză penală pe faptele din video, deoarece acestea „nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”. Ulterior însă, a fost pornită o cauză penală.

La scurt, timp, într-o intervenție la televiziune, Batrîncea a spus că nu crede că acele imagini sunt reale și că apariția lor vine să acopere declarațiile procurorului general Alexandr Stoianoglo referitoare la investigarea furtului miliardului.

La 29 decembrie 2022, Vlad Bătrîncea, atunci vice-președinte al Parlamentului, a anunțat că a fost citat în aceeași zi la Procuratura Anticorupție pentru a fi audiat, însă nu a precizat în ce cauză penală. Solicitată în noiembrie 2025 să ofere detalii, Procuratura Anticorupție a comunicat: „Cauza penală nr. 2022960161 este cea numită generic „Sacoșa”, în cadrul acestei cauze penale, Vlad Batrîncea are statut de învinuit”.

Un al doilea dosar penal, referitor la finanțarea partidului. În mai 2025 portalul CUSENS a scris că Vlad Batrîncea este cercetat și într-o a doua cauză penală, „fiind învinuit de acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic, a grupului de inițiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații criminale”. Solicitată în noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a confirmat că Batrîncea „are statut de învinuit, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art.181² alin.(1) din Codul penal (falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice şi/sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate)”.

Solicitat de campania „Pentru un Parlamenat Curat 2025” să comenteze cele două cauze penale, în noiembrie 2025, Vlad Batrîncea a nu a răspuns.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.