Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de milion de lei

Arhiva 2 martie 2015 978
Tudor Iaşcenco

Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.



Ziarul regional „Cuvântul”, care este distribuit în raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti, Rezina şi oraşul Râbniţa, a publicat în ultimii ani mai multe articole și investigații referitoare la gestionarea ineficientă a banilor publici de către administrațiile locale. În câteva dintre aceste materiale a fost vizat şi fostul primar al satului Păpăuţi, Leonid Balan. În anul 2011, publicaţia relata că Leonid Balan, condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unui CAP (colhoz), a fost graţiat de preşedintele Marian Lupu, care atunci îi era coleg de partid.

Leonid Balan

Autorul nota că graţierea a fost făcută după ce, la 27 februarie 2007, Leonid Balan a fost condamnat de Judecătoria Rezina pentru abuz în serviciu. „Unul dintre capetele de acuzare a fost că ar fi cesionat în condiţii ilegale opt cisterne ale fostului CAP „Hlinaia". La acea vreme, Balan era primar al comunei Păpăuţi, unde se afla şi CAP-ul. În urma acestei afaceri, instanţa a stabilit că Balan se face vinovat de abuz în serviciu şi de însuşirea a 100 de dolari. Magistraţii au mai stabilit că fostul edil ar fi înstrăinat ilegal alte proprietăţi ale foştilor membri ai CAP-ului „Hlinaia", în valoare de 80 de mii de lei. Pentru aceste fapte, Balan a fost condamnat la plata unei amenzi în valoare de 8.000 de lei şi a fost privat de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în administraţia publică pe un termen de cinci ani. Fostul funcţionar şi-a plătit în rate amenda. Acum, a scăpat şi de interdicţii. Şi asta după ce a intervenit colegul-şef de partid, preşedintele ţării, Marian Lupu”, se spune în articol. Tot acolo, autorul, Tudor Iașcenco, menționa  că Leonid Balan a fost unul dintre finanţatorii campaniei electorale din 2010 a Partidului Democrat, cotizând cu 90 de mii de lei. 

Despăgubiri de jumătate de milion de lei

La sfârşitul anului trecut, Tudor Iaşcenco a publicat investigaţia „Revocarea primarilor: între lege şi realitate”, în care relata despre lacunele legislative în domeniul revocării din funcţie a aleşilor locali. El a amintit cazurile unori primari care, deşi au avut sau au probleme cu legea, pe numele lor fiind emise hotărâri de condamnare, au continuat să activeze, iar drept exemplu au fost dați câţiva primari, printre care  Leonid Balan şi Ion Balan, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina.

După publicarea investigaţiei, Leonid Balan l-a acţionat în judecată pe directorul ziarului „Cuvântul”. Potrivit cererii prealabile, el a solicitat „compensarea de către redactorul-şef, Tudor Iaşcenco şi redacţia săptămânalului regional „Cuvântul” a prejudiciului cauzat prin defăimare în sumă de 300 de mii de lei – prejudiciul material, reieşind din calculul salariului primarului pentru şase ani pe care eu nu l-am primit din vina voastră”.

De asemenea, Leonid Balan solicită „suma de 200 de mii de lei ca prejudiciu moral pentru lezarea onoarei şi demnităţii, retrăirile şi suferinţele mele psihice timp de opt ani…”.

Leonid Balan a declarat pentru Moldova Curată că a tolerat faptul că mai mulţi ani a fost „ponegrit în presă”, dar acum, după publicarea ultimului articol, nu a mai răbdat. „Eu nu mai activez în domeniul public, stau acasă. De ce se revine la situaţiile din trecut? Mai ales când domnul Iaşcenco ştia că în decizia Curţii Supreme de Justiţie era specificat  că faptele de care eram acuzat nu au întrunit elementele infracţiunii”, a precizat Leonid Balan.

În replică, Tudor Iaşcenco, directorul publicaţiei „Cuvântul”, spune că în investigaţia „Revocarea primarilor: între lege şi realitate” cazul lui Leonid Balan demonstrează pe de o parte imperfecţiunea și caracterul declarativ al legislaţiei în acest domeniu, iar pe de alta – implicarea obraznică a politicului în treburile justiţiei. „Leonid Balan trişează când scrie că „la 27 februarie 2008 eu activam primar al satului Păpăuţi şi nu managerul unei gospodării agricole”. În articol se menţionează că la 27 februarie 2007 Leonid Balan, managerul unei gospodării agricole din satul Păpăuţi, Rezina, pentru abuz de serviciu, a fost condamnat de Judecătoria Rezina la plata unei amenzi de 8000 lei şi privat pe un termen de 5 ani de dreptul de a ocupa funcţii în administraţia publică. Şi totuşi lui i se permite să participle la alegerile locale din 2007 şi apoi să exercite funcţia de primar până în ianuarue 2010. Celelalte contestaţii şi învinuiri înşirate în cererea prealabilă nu au nicio legătură cu tema şi factura investigaţiei”, susţine jurnalistul.

Expert:  „În ultima perioadă, presa a fost cea care a scos în vileag cazuri mari de corupţie ”

Vasile Spinei, directorul executiv al Centrului de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi Accesului la Inforamţie „Acces-Info”, susţine însă că rolul unui jurnalist, şi mai ales al celui de investigaţie, este să scoată în vileag neregulile comise de autorităţi şi să puncteze lacunele cadrului legislativ. „Faptul că jurnalistul a revenit la un act comis în trecut de către o persoană care a ocupat o funcţie publică, pentru a arăta că şi cu ani în urmă, dar şi acum, o lege nu a fost îmbunătăţită, nu este un lucru grav. Dacă materialul jurnalistic este documentat, demostrând acte, hotărâri de judecată, opinii ale experţilor, dar neapărat şi părerea celui vizat, atunci investigaţia şi-a atins scopul, acela de a constata un neajuns. În ultima perioadă însă, presa a fost cea care a scos în vileag cazuri mari de corupţie ”, concluzionează Vasile Spinei.

Menţionăm că magistraţii de la Judecătoria Rezina au refuzat să examineze plângerea lui Leonid Balan, din motiv că judecătorii ar fi într-un eventual conflict de interese cu părţile. Plângerea a fost expediată la Curtea de Apel Chişinău, urmând a fi repartizată într-o judecătorie din raioanele vecine cu Rezina.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Adela Răileanu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1686
Arhiva

Consiliera socialistă Eugenia Ceban și-a construit o ca...

Eugenia Ceban, consilieră pe lista socialiștilor, pledează în Consiliul Municipal Chișinău (CMC) pentru susținerea categoriilor sociale cu venituri mici: fie că sunt angajați în sistemul bugetar, fie că sunt persoane în etate care trăiesc din pensii mizere. Consiliera locuiește într-o casă nouă și modernă situată în localitatea Tohatin, municipiul Chișinău, care a fost ridicată în doar trei ani.

03 octombrie 2017
1531
Arhiva

Societatea Civilă cere partidelor de la guvernare o re...

Organizații ale societății civile au adresat marţi, 9 decembrie 2014, un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării. Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.

10 decembrie 2014
598
Arhiva

Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...

Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.

07 martie 2015
851
Arhiva

Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în...

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.

12 iulie 2016
647
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...

Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?

07 noiembrie 2017
989