Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de milion de lei

Arhiva 2 martie 2015 2497
Tudor Iaşcenco

Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.



Ziarul regional „Cuvântul”, care este distribuit în raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti, Rezina şi oraşul Râbniţa, a publicat în ultimii ani mai multe articole și investigații referitoare la gestionarea ineficientă a banilor publici de către administrațiile locale. În câteva dintre aceste materiale a fost vizat şi fostul primar al satului Păpăuţi, Leonid Balan. În anul 2011, publicaţia relata că Leonid Balan, condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unui CAP (colhoz), a fost graţiat de preşedintele Marian Lupu, care atunci îi era coleg de partid.

Leonid Balan

Autorul nota că graţierea a fost făcută după ce, la 27 februarie 2007, Leonid Balan a fost condamnat de Judecătoria Rezina pentru abuz în serviciu. „Unul dintre capetele de acuzare a fost că ar fi cesionat în condiţii ilegale opt cisterne ale fostului CAP „Hlinaia". La acea vreme, Balan era primar al comunei Păpăuţi, unde se afla şi CAP-ul. În urma acestei afaceri, instanţa a stabilit că Balan se face vinovat de abuz în serviciu şi de însuşirea a 100 de dolari. Magistraţii au mai stabilit că fostul edil ar fi înstrăinat ilegal alte proprietăţi ale foştilor membri ai CAP-ului „Hlinaia", în valoare de 80 de mii de lei. Pentru aceste fapte, Balan a fost condamnat la plata unei amenzi în valoare de 8.000 de lei şi a fost privat de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în administraţia publică pe un termen de cinci ani. Fostul funcţionar şi-a plătit în rate amenda. Acum, a scăpat şi de interdicţii. Şi asta după ce a intervenit colegul-şef de partid, preşedintele ţării, Marian Lupu”, se spune în articol. Tot acolo, autorul, Tudor Iașcenco, menționa  că Leonid Balan a fost unul dintre finanţatorii campaniei electorale din 2010 a Partidului Democrat, cotizând cu 90 de mii de lei. 

Despăgubiri de jumătate de milion de lei

La sfârşitul anului trecut, Tudor Iaşcenco a publicat investigaţia „Revocarea primarilor: între lege şi realitate”, în care relata despre lacunele legislative în domeniul revocării din funcţie a aleşilor locali. El a amintit cazurile unori primari care, deşi au avut sau au probleme cu legea, pe numele lor fiind emise hotărâri de condamnare, au continuat să activeze, iar drept exemplu au fost dați câţiva primari, printre care  Leonid Balan şi Ion Balan, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina.

După publicarea investigaţiei, Leonid Balan l-a acţionat în judecată pe directorul ziarului „Cuvântul”. Potrivit cererii prealabile, el a solicitat „compensarea de către redactorul-şef, Tudor Iaşcenco şi redacţia săptămânalului regional „Cuvântul” a prejudiciului cauzat prin defăimare în sumă de 300 de mii de lei – prejudiciul material, reieşind din calculul salariului primarului pentru şase ani pe care eu nu l-am primit din vina voastră”.

De asemenea, Leonid Balan solicită „suma de 200 de mii de lei ca prejudiciu moral pentru lezarea onoarei şi demnităţii, retrăirile şi suferinţele mele psihice timp de opt ani…”.

Leonid Balan a declarat pentru Moldova Curată că a tolerat faptul că mai mulţi ani a fost „ponegrit în presă”, dar acum, după publicarea ultimului articol, nu a mai răbdat. „Eu nu mai activez în domeniul public, stau acasă. De ce se revine la situaţiile din trecut? Mai ales când domnul Iaşcenco ştia că în decizia Curţii Supreme de Justiţie era specificat  că faptele de care eram acuzat nu au întrunit elementele infracţiunii”, a precizat Leonid Balan.

În replică, Tudor Iaşcenco, directorul publicaţiei „Cuvântul”, spune că în investigaţia „Revocarea primarilor: între lege şi realitate” cazul lui Leonid Balan demonstrează pe de o parte imperfecţiunea și caracterul declarativ al legislaţiei în acest domeniu, iar pe de alta – implicarea obraznică a politicului în treburile justiţiei. „Leonid Balan trişează când scrie că „la 27 februarie 2008 eu activam primar al satului Păpăuţi şi nu managerul unei gospodării agricole”. În articol se menţionează că la 27 februarie 2007 Leonid Balan, managerul unei gospodării agricole din satul Păpăuţi, Rezina, pentru abuz de serviciu, a fost condamnat de Judecătoria Rezina la plata unei amenzi de 8000 lei şi privat pe un termen de 5 ani de dreptul de a ocupa funcţii în administraţia publică. Şi totuşi lui i se permite să participle la alegerile locale din 2007 şi apoi să exercite funcţia de primar până în ianuarue 2010. Celelalte contestaţii şi învinuiri înşirate în cererea prealabilă nu au nicio legătură cu tema şi factura investigaţiei”, susţine jurnalistul.

Expert:  „În ultima perioadă, presa a fost cea care a scos în vileag cazuri mari de corupţie ”

Vasile Spinei, directorul executiv al Centrului de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi Accesului la Inforamţie „Acces-Info”, susţine însă că rolul unui jurnalist, şi mai ales al celui de investigaţie, este să scoată în vileag neregulile comise de autorităţi şi să puncteze lacunele cadrului legislativ. „Faptul că jurnalistul a revenit la un act comis în trecut de către o persoană care a ocupat o funcţie publică, pentru a arăta că şi cu ani în urmă, dar şi acum, o lege nu a fost îmbunătăţită, nu este un lucru grav. Dacă materialul jurnalistic este documentat, demostrând acte, hotărâri de judecată, opinii ale experţilor, dar neapărat şi părerea celui vizat, atunci investigaţia şi-a atins scopul, acela de a constata un neajuns. În ultima perioadă însă, presa a fost cea care a scos în vileag cazuri mari de corupţie ”, concluzionează Vasile Spinei.

Menţionăm că magistraţii de la Judecătoria Rezina au refuzat să examineze plângerea lui Leonid Balan, din motiv că judecătorii ar fi într-un eventual conflict de interese cu părţile. Plângerea a fost expediată la Curtea de Apel Chişinău, urmând a fi repartizată într-o judecătorie din raioanele vecine cu Rezina.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

O angajată a Procuraturii Generale, trimisă de CNI la P...

Un control inițiat din oficiu de către Comisia Națională de Integritate (CNI) a scos la iveală faptul că Victoria Găulică, specialist-principal în cadrul Secției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale, a omis din declarația de avere pentru anul 2014 o serie de bunuri. Comisia a constatat și o diferență vădită dintre venituri și bunurile dobândite în acel an. Soțul Victoriei Găulică, care este avocat, și care a reprezentat-o în fața membrilor CNI, susține însă că omisiunile sunt o consecință a unor erori și a unor circumstanțe speciale. 

17 aprilie 2016
1954
Arhiva

Profil candidat: Ion Groza

Integritatea în activitatea politică

19 februarie 2019
1977
Arhiva

Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...

Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.

28 iulie 2016
1759
Arhiva

Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...

Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei. 

16 februarie 2018
1842
Arhiva

Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...

La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.

08 noiembrie 2017
1561
Arhiva

Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...

De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.

12 decembrie 2017
2026