Ultimele articole
Alexandru Slusari este vicepreşedinte al Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA), funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. Anterior, între 2013 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Partidului Forţa Poporului (predecesor al Platformei Demnitate și Adevăr). La alegerile parlamentare din 2014 a participat cu numărul doi pe listele acestui partid.
Din decembrie 2014 până în 2018 Alla Dolință a fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova, secretar al Comisiei juridice, numiri și imunități. A obținut mandatul pe listele Partidului Socialiştilor, a cărui membru este din anul 2011. Până a intra în politică a activat în domeniul afacerilor.
Vlad Batrîncea a început să facă politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani. El este co-fondator al Fundației „Soluția” și al Asociației „Iubesc Moldova”. După ce a aderat la PSRM, este secretar executiv al acestei formaţiuni politice.
Consiliul Raional Călăraşi a cumpărat bunuri de la firma administrată de soţia preşedintelui raionului. Sergiu Artene spune însă că nu a ştiut despre asta şi imediat ce a aflat a şi declarat eventualul conflict de interese, încadrându-se în termenul legal. Cu toate acestea, CNI a iniţiat un control.
Alte două persoane din noul Guvern care au obținut funcția de ministru pentru prima dată sunt Serghei Afanasenco și Vasile Bâtcă. Ultimul are o experiență bogată de muncă în serviciile publice, ocupând de-a lungul anilor o funcție de conducere în poliția din Nisporeni, iar din 2011 a condus întreg raionul. Bâtcă are și o avere frumoasă: o casă spațioasă, un apartament în Chișinău și câteva loturi de teren. Afanasenco, la rândul său, a ocupat și el o funcție de conducere, doar că într-o asociație pentru susținere a persoanelor cu dizabilități. Și averea sa e mai mică. Ministrul deține doar jumătate dintr-un apartament în Chișinău. Averea sa poate fi comparată cu cea a ministrei Culturii, care la capitolul imobile indică în declarația de avere doar un apartament de 37 m.p.
Elena Hrenova (PSRM), Mihaela Spătari (PLDM), Vasile Panciuc (PCRM) sunt trei deputați care vor păși în Legislativ pentru prima dată. Sunt fără averi considerabile, dar nu și fără experiență politică. Hrenova a fost consilier municipal comunist și a migrat la socialiști, ceea ce i-a asigurat un loc în Parlament; Spătari este vice-președinta organizației de tineret a PLDM și reprezintă aripa tânără a noilor deputați, iar Panciuc s-a despărțit de data aceasta de Primăria de la Bălți pentru a fi deputat, cu toate că a mai avut această ocazie și în 2010. Anatolie Dimitriu și Valeriu Ghilețchi sunt foștii deputați ai PLDM care au și case, și automobile, dar și afaceri. Astfel, Ghilețchi dă în chirie un spațiu comercial, iar soția lui Dimitriu este fondatoare la o firmă de broker vamal.
Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii – doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii – preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.
Anghel Agache (PLDM) şi Anatolie Zagorodnîi (PCRM) sunt deputaţii credincioşi faţă de partidele care i-au lansat în viaţa politică. Însă nu toţi cei care ocupă poziţia a 18-a pe listele electorale au făcut ca ei. Astfel, actualul deputat democrat Demian Caraseni a figurat anterior pe lista PCRM, iar socialistul Ghenadi Mitriuc – pe lista PLDM. Un alt deputat, Alexandr Nesterovschi, care ocupă poziţia a 24-a pe lista PSRM, a “migrat” de la PCRM, ocupând anterior poziţia de consilier local în Consiliul municipal Bălţi.
Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina Stratan (PD) sunt deputaţii care ocupă poziţia 17 în listele partidelor care au acces în Parlament. Spre deosebire de Anatolie Gorilă şi Valentina Stratan, Vladimir Golovatiuc şi Ştefan Creangă sunt la primul mandat. Novice este şi Grigore Novac (locul 23 în lista PSRM). Spre deosebire de cei cu experienţă, în campania electorală, noii parlamentari au fost generoşi cu partidele lor. Bunăoară, liberal-democratul Creangă a dat formaţiunii 100 000 de lei, iar socialistul Novac – 85 000 de lei.
Deputați tineri și în etate, șomeri și milionari, novice în Parlament sau la un nou mandat. Acesta ar fi, dacă e să facem o descriere aproximativă, tabloul aleșilor poporului de pe pozițiile cu nr.16 sau chiar mai îndepărtate ale listelor electorale. Marina Rădvan și Vladimir Odnostalko de la PSRM, membri activi ai organizației de tineret a acestei formațiuni, nu au obținut niciun venit în ultimii doi ani, însă au găsit de undeva sute de mii de lei ca să îi doneze partidului ce i-a făcut deputați. La polul opus se află deputatul PDM Oleg Sârbu, care are afaceri ce valorează milioane de lei, dar spune că pentru nevoile zilnice nu are nevoie de atâția bani, de aceea îi reinvestește.
O fostă judecătoare, un medic veterinar şi stomatolog, un profesor şi inginer mecanic – acesta e spectrul profesiilor noilor deputaţi de pe locul 15 care vor intra în noul legislativ. Fără experienţă în politică sunt doar noii deputaţi socialişti, Radu Mudreac şi Anatalie Labuneţ, despre care s-a scris că deţin cetăţenie română. Doar deputatul liberal-democrat Tudor Deliu şi democrata Raisa Apolschii au mai activat în Legislativ şi, potrivit declaraţiilor de avere, au trăit doar cu banii din salariul de deputat şi din indemnizaţii. Un nou deputat este şi comunistul Boris Golovin, căruia însă nu îi este străină puterea. El a fost vice-ministru al Sănătăţii în timpul guvernului Greceanîi, de unde s-a şi ales cu un dosar instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie. Totodată, cei mai generoşi în donaţii către partide se dovedesc a fi socialiştii. Doi dintre deputaţii PSRM pe care îi analizăm mai jos au donat împreună partidului peste 250.000 de lei din salarii ce nu depăşesc 2000 de lei lunar.
Celor 101 de deputați aleşi în noul Parlament legea le garantează mai multe facilităţi. Ei au dreptul să primească un apartament de serviciu în Chişinău pe durata mandatului sau o indemnizaţie lunară neimpozabilă pentru chirie, să-și îmbunătățească condițiile de trai dacă fiecărui membru al familiei îi revine mai puțin de 12 metri pătrați spațiu locativ etc. Unii beneficiază din plin de aceste facilități, sporindu-și veniturile. Alții au grijă să-și dezvolte firmele pe care le aveau înainte de a intra în Parlament sau pe care le-au fondat pe durata mandatului. Cert este că cei mai mulți dintre ei au din ce trăi și chiar fac, cel puțin în acte, donații generoase partidelor în campania electorală, sperând să dobândească un mandat de ales al poporului.