Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de jad, vază de porțelan turcesc sau bol din argint indian
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
Cană de jad de la Dmitri Rogozin
Dintre instituțiile puterii centrale - Parlamentul, Guvernul, Președinția - cel mai ”bogat” registru este al Guvernului. Potrivit Serviciului de presă, în el sunt trecute cadourile care au fost evaluate la peste 1200 de lei. Astfel, documentul are 7 poziții și conține un set dintr-o farfurie și o cană de ceai din piatră jad, dăruit de vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, care ar valora în jur de 18 mii de lei, un ulcior și o vază, dăruite de oficiali turci, un bol de argint, din India, care ar costa mai mult de 5 mii de lei și altele. Serviciul de presă spune că evaluarea și fixarea prețului acestor obiecte este dificilă, întrucât, firesc, cei care le-au adus, nu au anexat și bonul de plată.
Cât privește Președinția și Parlamentul, și acolo există registre, însă serviciile de presă ne-au informat că în ele nu a fost trecut deocamdată niciun obiect.
La Justiție, Apărare, Transporturi și Construcții există cadouri
Dintre ministere, obiecte de preț găsim doar în registrele de la Justiție, Apărare și Transporturi. Astfel, Ministerul Justiției a trecut chiar în luna martie în document o vază de porțelan din Turcia, estimată la 1500 de lei, primită de ministru. În document mai figurează 4 cărți de management, câștigate de o angajată a Ministerului în cadrul unui concurs organizat de Cancelaria de Stat.
La Ministerul Apărării, în registrul instituit în iulie 2013, primul și singurul obiect este o pictură cu dimensiunile de 120 cm x 50 cm, oferită Direcției Management Resurse Umane de către participanții la un curs de perfecționare. Tabloul a fost evaluat la 700 de lei.
Ministerul Construcțiilor și Dezvoltarii Regionale are în Registru, potrivit Serviciului de presă, doar câteva hărți și obiecte de artizanat (covorașe confecționate manual în Azerbaijan) aduse de oficialii altor state care s-au aflat în vizită la minister. Ceva mai multe obiecte se găsesc în evidența ținută de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor - un avion și un tren în miniatură, vase din lut, cărți. Și la Ministerul Educației au fost înregistarete câteva obiecte, cele mai multe fiind cărți, dar, potrivit juristei Ministerului, Rodica Josan, până acum nu au fost primite cadouri a căror valoare să depășească 1000 de lei.
Registre sunt, cadouri – nu
Restul ministerelor au întocmite registre și formate comisiile corespunzătoare, doar că nu au trecute în ele niciun obiect. Potrivit expertei anticorupție Galina Bostan, numărul mic de cadouri înregistrate oficial ar putea fi explicat prin faptul că normele ce prevăd crearea registrelor sunt relativ noi - intrate în vigoare de câteva luni, dar ar putea însemna și faptul că funcționarii înțeleg că trebuie să declare doar obiectele primite atunci când se află în cadrul delegațiilor oficiale. ”Chiar dacă pare la început ineficientă, obligativitatea declarării cadourilor este o măsură de preîntâmpinare. Ea poate rămâne pe linie moartă o anumită perioadă, dar la un moment dat poate deveni foarte eficientă, de aceea trebuie implementată. Atunci când, de exemplu, este analizată integritatea persoanei, i se poate reproșa că a primit un cadou și nu l-a declarat. Atunci funcționarul poate spune că a vrut să-l declare, dar nu avea cui, pentru că nu exista comisie sau registru”, spune Galina Bostan.
Hotărârea Guvernului aprobată acum un an prevede că funcționarii își pot păstra cadourile pe care le-au primit în calitate de persoane publice dacă acestea nu depășesc valoarea de 1000 de lei. Dacă sunt mai scumpe, ele trebuie predate instituției și înscrise într-un registru, gestionat de o comisie. Tot comisia decide dacă acceptă ca obiectul să fie răscumpărat de către persoană. Nu cad sub incidența Hotărârii numai medaliile și alte distincții, precum și produsele perisabile, cum ar fi, de exemplu, sticlele de vin.
Documentul mai obligă instituțiile să publice, la fiecare sfarșit de an, pe saitul oficial, lista cadourilor primite. Deși majoritatea ministerelor și-au deschis registre din luna iulie sau chiar mai devreme, la sfârșitul anului 2013 nicio instituție nu a publicat asemenea liste.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul General a sesizat CNI să verifice averea pro...
La 25 februarie curent, la un post de televiziune a fost difuzat un reportaj despre luxul în care trăieşte procurorul adjunct al sectorului Buiucani din capitală, Elena Neaga. În reportaj este menţionat că familia procurorului deţine o casă cu trei nivele în centrul oraşului Străşeni. Pe un site de socializare, Elena Neaga a postat mai multe fotografii unde îşi etalează bunurile. Procurorul General a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pentru a verifica averea familiei Neaga.
Preşedinta raionului Făleşti, aleasă cu vot de aur
Raionul Făleşti este condus de democrata Iraida Bânzari. Alegerea ei în fruntea raionului i-a supărat pe consilierii socialişti şi pe cei din partidul lui Renato Usatîi, deoarece o consilieră din partidul lui Igor Dodon a plecat la democraţi, acesta fiind votul de aur.
Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
