Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de jad, vază de porțelan turcesc sau bol din argint indian
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
Cană de jad de la Dmitri Rogozin
Dintre instituțiile puterii centrale - Parlamentul, Guvernul, Președinția - cel mai ”bogat” registru este al Guvernului. Potrivit Serviciului de presă, în el sunt trecute cadourile care au fost evaluate la peste 1200 de lei. Astfel, documentul are 7 poziții și conține un set dintr-o farfurie și o cană de ceai din piatră jad, dăruit de vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, care ar valora în jur de 18 mii de lei, un ulcior și o vază, dăruite de oficiali turci, un bol de argint, din India, care ar costa mai mult de 5 mii de lei și altele. Serviciul de presă spune că evaluarea și fixarea prețului acestor obiecte este dificilă, întrucât, firesc, cei care le-au adus, nu au anexat și bonul de plată.
Cât privește Președinția și Parlamentul, și acolo există registre, însă serviciile de presă ne-au informat că în ele nu a fost trecut deocamdată niciun obiect.
La Justiție, Apărare, Transporturi și Construcții există cadouri
Dintre ministere, obiecte de preț găsim doar în registrele de la Justiție, Apărare și Transporturi. Astfel, Ministerul Justiției a trecut chiar în luna martie în document o vază de porțelan din Turcia, estimată la 1500 de lei, primită de ministru. În document mai figurează 4 cărți de management, câștigate de o angajată a Ministerului în cadrul unui concurs organizat de Cancelaria de Stat.
La Ministerul Apărării, în registrul instituit în iulie 2013, primul și singurul obiect este o pictură cu dimensiunile de 120 cm x 50 cm, oferită Direcției Management Resurse Umane de către participanții la un curs de perfecționare. Tabloul a fost evaluat la 700 de lei.
Ministerul Construcțiilor și Dezvoltarii Regionale are în Registru, potrivit Serviciului de presă, doar câteva hărți și obiecte de artizanat (covorașe confecționate manual în Azerbaijan) aduse de oficialii altor state care s-au aflat în vizită la minister. Ceva mai multe obiecte se găsesc în evidența ținută de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor - un avion și un tren în miniatură, vase din lut, cărți. Și la Ministerul Educației au fost înregistarete câteva obiecte, cele mai multe fiind cărți, dar, potrivit juristei Ministerului, Rodica Josan, până acum nu au fost primite cadouri a căror valoare să depășească 1000 de lei.
Registre sunt, cadouri – nu
Restul ministerelor au întocmite registre și formate comisiile corespunzătoare, doar că nu au trecute în ele niciun obiect. Potrivit expertei anticorupție Galina Bostan, numărul mic de cadouri înregistrate oficial ar putea fi explicat prin faptul că normele ce prevăd crearea registrelor sunt relativ noi - intrate în vigoare de câteva luni, dar ar putea însemna și faptul că funcționarii înțeleg că trebuie să declare doar obiectele primite atunci când se află în cadrul delegațiilor oficiale. ”Chiar dacă pare la început ineficientă, obligativitatea declarării cadourilor este o măsură de preîntâmpinare. Ea poate rămâne pe linie moartă o anumită perioadă, dar la un moment dat poate deveni foarte eficientă, de aceea trebuie implementată. Atunci când, de exemplu, este analizată integritatea persoanei, i se poate reproșa că a primit un cadou și nu l-a declarat. Atunci funcționarul poate spune că a vrut să-l declare, dar nu avea cui, pentru că nu exista comisie sau registru”, spune Galina Bostan.
Hotărârea Guvernului aprobată acum un an prevede că funcționarii își pot păstra cadourile pe care le-au primit în calitate de persoane publice dacă acestea nu depășesc valoarea de 1000 de lei. Dacă sunt mai scumpe, ele trebuie predate instituției și înscrise într-un registru, gestionat de o comisie. Tot comisia decide dacă acceptă ca obiectul să fie răscumpărat de către persoană. Nu cad sub incidența Hotărârii numai medaliile și alte distincții, precum și produsele perisabile, cum ar fi, de exemplu, sticlele de vin.
Documentul mai obligă instituțiile să publice, la fiecare sfarșit de an, pe saitul oficial, lista cadourilor primite. Deși majoritatea ministerelor și-au deschis registre din luna iulie sau chiar mai devreme, la sfârșitul anului 2013 nicio instituție nu a publicat asemenea liste.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Сын председателя Народного собрания Гагаузии и бизнесме...
От села Ферапонтьевка Центризбирком Гагаузии зарегистрировал троих кандидатов в депутаты. Это Леонид Константинов, который является сыном председателя законодательного органа Гагаузии Дмитрия Константинова, Виталий Чебану, преуспевающий бизнесмен, чье имя фигурировало в одном из уголовных дел по факту вывода денег из «Banca de Economii», и медсестра Елена Марченко, которую поддерживает Партия социалистов.
Un primar certat cu legea atacă presa
Primarul satului Cimișeni din raionul Criuleni, Ghenadie Rabei, care este cercetat penal pentru huliganism şi şantaj, a ajuns să intimideze jurnaliștii care-i critică comportamentul. Alesul local era cât pe ce să provoace, zilele trecute, un accident rutier cu implicarea unei mașini de serviciu a postului de televiziune Jurnal TV.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Primari nemulţumiţi de deciziile CNI merg în instanţă
Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.
Foștii membri ai CNI au acționat în judecată ANI și ce...
Foștii membri ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari au acționat în judecată Autoritatea Națională de Integritate (ANI), cerând să le fie achitate salariile pentru perioada de după expirarea mandatelor și până în prezent. ANI își menține poziția și insistă că nu pot fi plătite salarii după expirarea mandatelor, deoarece foștii membri ai CNI nu sunt succesori de competențe în cadrul noii instituții.
