Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecată, nu pot recupera restanța salarială. Cum să procedez?
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Juristul API răspunde: Potrivit prevederilor Legii insolvabilității, art.35 alin.(4), întreprinderea trebuie să vă achite salariul restant în cadrul procedurilor de insolvabilitate. Dvs. urmează să depuneți o cerere de validare a restanței salariale la administratorul insolvabilități, entitate care examinează și soluționează problemele de insolvabilitate, în relațiile cu fostul angajator. În cazul dvs., acum instanța responsabilă de soluționarea problemelor de insolvabilitate este judecătoria Bălți. La cererea Dvs. către Judecătoria Bălți trebuie să anexați titlul executoriu privind încasarea salariului restant de la întreprindere.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
S-a retras dintr-o afacere prosperă ca să devină preşed...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
