Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecată, nu pot recupera restanța salarială. Cum să procedez?
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Juristul API răspunde: Potrivit prevederilor Legii insolvabilității, art.35 alin.(4), întreprinderea trebuie să vă achite salariul restant în cadrul procedurilor de insolvabilitate. Dvs. urmează să depuneți o cerere de validare a restanței salariale la administratorul insolvabilități, entitate care examinează și soluționează problemele de insolvabilitate, în relațiile cu fostul angajator. În cazul dvs., acum instanța responsabilă de soluționarea problemelor de insolvabilitate este judecătoria Bălți. La cererea Dvs. către Judecătoria Bălți trebuie să anexați titlul executoriu privind încasarea salariului restant de la întreprindere.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele Judecătoriei Bălți: pe hârtie - beneficiar...
Președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim, indică în declarația de avere pentru anul 2015 sume de bani obținute din depozite bancare, 4 autoturisme, un apartament, un garaj și două spații pentru oficii. Întrebat dacă într-adevăr deține toată această avere, Dumitru Gherasim răspunde că, de fapt, nu are depozite bancare și nici mașini.
Una dintre firmele din dosarul licitațiilor trucate va...
Una dintre firmele care figurează în dosarul licitațiilor trucate pentru procurarea produselor alimentare în grădinițe, deschis la sfârșitul anului 2016, continuă să participe la licitații, iar acum o săptămână a obținut un contract de peste 100 de mii de lei la Spitalul de psihiatrie din Bălți. Responsabilii de la Agenția Achiziții Publice spun că firma este admisă la licitații deoarece nu figurează în lista neagră, iar urmărirea penală a administratorului nu este temei pentru descalificare.
Webinar: Cum se implică tinerii în obţinerea informaţii...
Ştiu tinerii să folosească Legea privind accesul la informaţie? Cum tratează autorităţile locale, centrale ori şcoala întrebările tinerilor, cum înteleg să răspundă şi cum trebuie tinerii să procedeze atunci când se confruntă cu un refuz categoric? Alianţa pentru o Românie Curată şi Iniţiativa pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova vă invită să vă înscrieţi la cel de-al treilea webinar din seria celor 10 astfel de sesiuni de pregătire.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
