Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Departamentului Poliţiei de Frontieră nu a fost cruţat de CNI
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Averea lui Vitalie Lefter a crescut semnificativ timp de un an. Astfel, din declaraţia de avere pentru anul 2012, aflăm că familia lui a avut un venit de peste 183 de mii de lei, dintre care 108 mii de lei reprezintă salariul soției. Tot atunci, Vitalie Lefter arăta că este proprietarul unui apartament cu suprafaţa de 115 metri pătraţi, obţinut în anul 2009. Totodată, el menţiona că are de restituit un credit de 30 de mii de lei.
Venitul familiei Lefter a crescut de circa trei ori în 2013 față de anul 2012. Astfel în declaraţia de avere pentru 2013, șeful adjunct al Direcției urmărire penală din cadrul DPF indică un venit peste 525 de mii de lei, şi de data aceasta cel mai mare fiind câştigul soţiei, care lucrează la firma “URS” SRL. Ea a încasat peste 427 de mii de lei. Pe lângă apartamentul de 115 metri pătraţi, Vitalie Lefter mai menţionează că a dobândit un lot pomicol.
La rubrica Active financiare, acesta indică trei conturi bancare, unul de credit, iar altele două salariale. Tot în anul 2013, Vitalie Lefter a împrumutat o sumă de 30 de mii de lei, pe o perioadă de trei ani.
Riscă să fie cercetat penal
CNI a examinat averea familiei Lefter şi a descoperit că șeful adjunct al Direcției urmărire penală din cadrul DPF a omis din declarație mai multe bunuri ale soției: un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale.
Prezent la şedinţa CNI din 30 decembrie 2014, Vitalie Lefter a recunoscut că a greşit. “Îmi recunosc greşeala, însă vreau să spun că singurul bun procurat de când m-am căsătorit este un teren. Eu aveam apartamentul înainte de căsătorie, iar celelalte bunuri, apartamentul sau autoturismul indicat de Dumneavostră, sunt ale soţiei, dobândite până la căsătorie. Despre cota-parte de 90% la firma “Sipo-Comerţ”, nici nu am ştiut că există, până în momentul controlului. În prezent, compania nu activează, iar familia noastră nu beneficiază de vreun venit din activitatea ei”, a spus Vitalie Lefter. El a adăugat că cele câteva conturi bancare omise din declarație și descoperite de CNI sunt nesemnificative şi nu au avut rulaje mari.
Membrii CNI au constatat că este de competenţa Procuraturii Generale să cerceteze dacă Vitalie Lefter a completat cu abateri de la lege declaraţia de avere pentru anul 2013. CNI a suspendat controlul, urmând ca dosarul să fie expediat la Procuratura Generală. Pentru abaterile comise în completarea declaraţiei de avere, Vitalie Lefter riscă să fie cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Grabă în Parlament: mâine se va examina în şedinţa ple...
Nici nu a reuşit Autoritatea Naţională (ANI) de Integritate să devină funcţională pentru a putea sancţiona funcţionarii şi demnitarii care admit falsuri intenţionate în declaraţiile de avere, că aleşii poporului se grăbesc să voteze iniţiativa legislativă de amnistiere fiscală. La numai câteva zile de la înregistrarea în Legislativ, acest proiect de lege este inclus pe agenda şedinţei Parlamentului din 16 decembrie curent. Experţii spun că aceasta ar fi o iniţiativă special gândită pentru funcţionarii care ar fi dobândit bunuri în mod ilicit.
Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte...
Persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut 3 probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI, făcut public joi, 19 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”.
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Dezbatere publică: „Instrumente de contracarare a actel...
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”. Evenimentul va avea loc miercuri, 18 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, în "Sala mare" a Hotelului Jolly Alon (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).
Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi...
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.