Primul an de activitate a CNI - factorii care au influențat (in)eficiența

În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.

Astfel, sînt de reţinut dificultăţile cu care se confruntă CNI în activitatea sa, inclusiv insuficienţa de personal. La finele anului 2013, în aparatul CNI erau ocupate doar 12 funcţii din cele 21 disponibile, iar celor 8 funcţionari învestiţi cu atribuţii de verificare le reveneau 110 000 de declaraţii recepţionate, adică 13 750 de declaraţii per angajat. Randamentul infim în procesul de verificare a declaraţiilor îngrijorează. În atare condiţii, este necesară majorarea statelor de personal, creșterea salariilor angajaților, astfel ca funcțiile să devină atractive, dar și revizuirea cadrului legal. Legislația trebuie să prevadă un formular unic al declaraţiei, care ar conţine atît informaţii cu privire la venituri şi proprietate, cît şi informaţii despre interesele personale. Totodată, CNI ar trebui să-şi sporească eforturile pentru elaborarea şi lansarea unei platforme de depunere on-line a declaraţiilor, precum şi a unui sistem informaţional de identificare a declaraţiilor problematice.

Pe parcursul anului 2013, CNI a înregistrat 225 de materiale, inclusiv: 146 (65 % din total) – în baza sesizărilor; 79 (35 %) – ca urmare a autosesizării din oficiu. Pornind şi de la faptul că CNI se autosesizează, în bună parte, după informațiile din mass-media, statisticile confirmă interesul sporit al publicului faţă de acest domeniu. Totuşi, o problemă poate fi nuanţată. La etapa efectuării controlului prealabil 39 de materiale au fost clasate (ceea ce constituie 27 % din materialele înregistrate în baza sesizărilor sau 17 % din totalul materialelor înregistrate), CNI invocînd efectul neretroactiv al legii sau lipsa competenţei în examinarea cazurilor. Aceste rezultate ar trebui să determine CNI, dacă vrea să-și păstreze suportul public, să-şi intensifice activitatea de instruire a publicului, inclusiv prin elaborarea unui ghid prin care să explice oamenilor ce cazuri pot fi sesizate și cum să o facă în mod corect. Ghidul ar trebui să conţină informaţii clare despre competenţele CNI, conceptele-cheie, procedurile de sesizare şi, desigur, un model de sesizare. Pentru o mai largă accesibilitate, acesta ar trebui să se regăsească pe pagina web a CNI.

Tot pentru anul 2013, CNI a raportat iniţierea a 120 de dosare de control, care s-au referit la diverse categorii de declaranţi, şi anume:

Judecători – 19;
Primari şi viceprimari – 17;
Funcţionari publici din administraţia publică locală – 16;
Deputaţi – 13;
Procurori – 12;
Funcţionari publici din administraţia publică centrală – 11;
Funcţionari publici cu statut special – 10;
Miniştri şi viceminiştri – 7;
Conducători ai întreprinderilor municipale/de stat/cu capital statutar majoritar de stat – 7;
Conducători ai instituţiilor medicale – 5;
Conducători ai instituţiilor de învăţămînt – 3.

Aceste statistici reconfirmă că CNI, în primul an de activitate, s-a axat, în procesul de verificare, pe categoriile de persoane cu riscuri sporite de corupţie. Totuşi, reiterînd şi randamentul de 3 % în verificare, controlul declaraţiilor necesită a fi eficientizat.

În decursul anului 2013, CNI a finalizat 74 de dosare de control, inclusiv:

- 28 (38 % din totalul dosarelor de control finalizate) prin adoptarea actului de constatare a încălcărilor regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, conflictului de interese şi incompatibilităţilor şi al constatării indicilor privind comiterea unor fapte de natură penală;
- 46 (62 %) – prin clasare, pe motiv că faptele sesizate nu s-au confirmat.

Astfel, statisticile demonstrează o pondere impunătoare a dosarelor de control clasate. Şi organele de urmărire penală se confruntă cu o asemenea situație, însă, în cazul lor, problema ar putea consta într-un sistem irelevant de apreciere a eficienţei urmăririi penale. În ce privește CNI, este necesară o analiză mai profundă decît cea efectuată de CNI. Pe lîngă deficienţele legislative, o cauză ar putea fi nivelul insuficient de instruire al angajaţilor, dar şi al membrilor CNI, care, până la urmă, iau deciziile asupra cazurilor. În atare condiţii, este importantă nu numai instruirea personalului, inclusiv a membrilor CNI, dar şi asigurarea stabilităţii cadrelor, astfel încît să existe garanții că autoritatea dispune de resurse umane suficient de experimentate.

Pe cazurile de încălcare a prevederilor legale, CNI raportează sesizarea instituţiilor competente în vederea examinării sub aspectul:

·  falsului în declaraţii (art. 3521 Cod penal) – 16 cazuri;
·  nedeclarării conflictului de interese (art. 3132 Cod contravenţional) – 8;
· încălcării termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii sau a intereselor personale (art.  3302  Cod contravenţional) – 1;
· neexecutării solicitărilor CNI (art. 3191 Cod contravenţional) - 1.

Este regretabil că CNI nu oferă informaţii referitoare la finalitatea acestor sesizări sau referitoare la etapa de examinare a lor (de exemplu, numărul de cauze penale pornite). Bineînţeles, CNI trebuie să urmărească aceste cazuri pentru a-şi putea analiza reuşitele şi eşecurile în activitate.

În ce priveşte procesele contravenţionale pentru nedepunerea declaraţiilor, CNI este mai explicită şi mai eficientă. Astfel, în perioada de raportare, agenţii constatatori ai CNI au întocmit 362 de procese-verbale contravenţionale în baza art. 3302 Cod contravenţional, pentru nedepunerea declaraţiilor în termenii stabiliţi de lege. Ulterior, acestea au fost transmise instanţelor de judecată pentru examinare. În anul 2013, instanţele judecătoreşti au examinat 273 de procese-verbale contravenţionale, dintre care în 208 cazuri (ceea ce constituie 76 % din totalul de cazuri examinate) au fost adoptate hotărîri privind sancţionarea persoanelor care au încălcat termenii de declarare a veniturilor şi proprietăţii, precum şi a intereselor personale. În celelalte 65 de cazuri (24 %) au fost pronunţate hotărîri de încetare a procesului contravenţional pe diferite motive, inclusiv în legătură cu expirarea termenului de prescripţie, recunoscîndu-i, în acelaşi timp, culpabili pe contravenienţi. În urma examinării proceselor contravenţionale, în bugetul statului a fost încasată suma de circa 312 000 lei.

Generalizînd, nu putem să nu constatăm, că, în primul an de activitate a CNI, s-a pus fundamentul instituţional, care ar asigura controlul declaraţiilor agenţilor publici. Însă, aceste începuturi urmează a fi substanţial dezvoltate, astfel încît performanţele CNI să răspundă aşteptărilor publice. În acest sens, CNI urmează să fie consecventă în realizarea priorităţilor trasate, în mod special a celor care ţin de:

·  elaborarea şi implementarea mecanismelor de identificare a averilor nejustificate ale demnitarilor, înregistrate pe teritoriul altor state sau pe numele persoanelor terţe;
·        elaborarea şi punerea în aplicare a unui formular unic al declaraţiei, precum şi a unei platforme de depunere on-line a declaraţiilor;
· elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem informaţional de identificare a declaraţiilor problematice.

Bineînţeles, eventualele eforturi ale CNI trebuie să fie susţinute de către Executiv şi Legislativ.

Mariana Kalughin,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
expertă asociată la Transparency Internaţional Moldova