CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de avere

Arhiva 21 ianuarie 2016 2136
Declaraţiile de avere şi de interese din anii precedenţi, depozitate la CNI.

De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.



De la înfiinţarea CNI şi până în prezent, s-au acumulat peste 330 de mii de declaraţii de avere şi de interese personale. Aceste documente sunt depozitate într-o cameră cu o suprafaţă de numai nouă metri pătraţi. Preşedintele CNI spune că pentru declaraţiile care vor fi depuse până în luna martie curent, instituţia nu mai are spaţiu. „Deja nu mai avem loc pentru alte peste o sută de mii de declaraţii pe care le vom colecta în acest an. Nu le putem stoca într-un birou oarecare, fiindcă sunt documente care conţin informaţii cu caracter personal. Sincer, nu ştiu cum ne vom descurca”, a declarat Anatolie Donciu.

Preşedintele a mai adăugat că o soluţie de rezolvare a acestei probleme ar fi fost dacă anul trecut era votată în Parlament iniţiativa legislativă care oferea posibilitatea subiecţilor declarării să-şi indice averile şi interese într-un sistem electronic. „Da, declararea electronică ne-ar fi scăpat de aceste declaraţii pe suport de hârtie. Dar, din păcate, acele proiecte de legi anticorupţie stau şi acum la Executiv”, a spus Anatolie Donciu.

Expertă anticorupţie: „Vor mai exista multe bătălii pe marginea acestor iniţiative”

Iana Spinei, expertă în cadrul Organizaţiei Transparency-International Moldova, crede că această situaţie va persista cel puţin încă o perioadă. „Având în vedere conjunctura politică de acum, nu cred că Guvernul va soluţiona această problemă în termeni restrânşi. Aici mă refer la acele trei proiecte de legi care includ resetarea sistemului de integritate. Eu cred că vor mai exista multe bătălii pe marginea acestor iniţiative, iar un sistem electronic de declarare a averilor şi intereselor nu cred că vom avea în curând”, a menţionat experta TI Moldova.

Totuşi Iana Spinei a precizat că ar exista o posibilitate de rezolvare a problemei. „Ştim cu toţii că asistenţa financiară oferită Comisiei Naţionale de Integritate din bugetul de stat este una precară. O soluţie ar fi alocarea de mijloace financiare din fondul de rezervă al Guvernului pentru a se găsi o încăpere de depozitare a acestor declaraţii. Într-adevăr, aceste acte nu pot sta în birourile angajaţilor CNI”, a conchis experta.

Menţionăm că mai mulţi experţi naţionali şi internaţionali au elaborat trei proiecte de lege care presupun îmbunătăţirea mecanismului de declarare a averilor şi a intereselor personale, dar şi modalitatea de reformare a CNI. Pachetul include proiectul de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Toate au fost respinse la ultima şedinţă a Guvernului Gaburici.

Dacă erau aprobate de Guvern şi apoi votate şi de către aleşii poporului, în acest an averile şi interesele puteau fi declarate în regim electronic, fapt prevăzut în articolul 9 al proiectului de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale. “(1) Subiecţii declarării sunt în drept să depună declaraţiile în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Centrului Naţional de Integritate. (2) Semnarea declaraţiei în formă electronică se realizează prin utilizarea semnăturii electronice emise în condiţiile legislaţiei în vigoare. Semnăturile electronice se vor elibera, cu titlu gratuit, subiecţilor declarării, în modul stabilit de Guvern. (3) Declaraţia în formă electronică se consideră recepţionată de Centrul Naţional de Integritate dacă subiectul declarării primeşte recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia”, este menţionat în iniţiativa legislativă care „zace” acum la Ministerul Justiţiei.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Dezbatere: „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţion...

14 februarie 2014
1600
Arhiva

Iurie Ciocan: „Partidele care nu acumulează la alegeri...

Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, este de părere că „partidele care de două ori consecutiv în alegeri parlamentare nu se bucură nici de susținerea membrilor săi, deci acumulează un număr de voturi mai mic decât cel de membri declarați, trebuie lichidate”.

26 septembrie 2013
1827
Arhiva

Profil candidat: Remus Ciobanu

Integritatea în activitatea politică

23 ianuarie 2019
1899
Arhiva

Judecători supăraţi pe jurnalişti

Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.

29 septembrie 2016
3006
Arhiva

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
1933
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...

Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.

17 noiembrie 2017
2861