Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 vor fi „la vedere” abia la toamnă
Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.
Persoanele cu funcţii de răspundere trebuiau să-şi completeze declaraţiie de avere şi de interese personale pentru anul 2013 până la 31 martie curent. Apoi, în termen de 20 de zile, persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor din fiecare instituţie trebuie să le expedieze la CNI. Deşi cadrul legislativ prevede ca declaraţiile de avere şi de interese personale să fie publicate de către CNI pe pagina web a instituţiei în termen de 30 de zile de la primire, publicul va avea acces on-line la ele abia în lunile august sau septembrie. Motivul ar fi organizarea întârziată a licitaţiei pentru selectarea firmei care procesează declaraţiile, din cauză că banii prevăzuţi pentru asta nu au fost disponibili la timp. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, spune că în bugetul instituţiei pentru anul 2014 nu au fost prevăzute mijloace financiare pentru procesarea declaraţiilor. “La elaborarea bugetului pentru 2014, am propus alocarea a circa 740 de mii de lei pentru lucrări de informatică şi calcul. Urma să folosim banii pentru procesarea declaraţiilor de avere şi de interese, adică pentru efectuarea a trei activităţi: scanarea declaraţiilor, haşurarea datelor cu caracter personal şi plasarea documentelor pe pagina web. Ministerul Finanţelor nu a acceptat iniţiativa şi a propus să luăm bani din fondul de salarizare, urmând ca problema să fie soluţionată mai târziu”, spune preşedintele CNI.
Licitaţia publică, organizată cu întârziere
Astfel, ca să folosească în alt scop banii destinaţi salarizării angajaţilor, CNI a cerut permisiunea Ministerului Finanţelor. Aceasta ar fi venit prea târziu, de aceea licitaţia publică pentru selectarea firmei responsabile de procesare a fost organizata nu în luna ianuarie, aşa cum ar fi trebuit, ci la 16 aprilie curent, adică cu patru luni mai târziu. ”Dacă am fi avut banii, licitaţia ar fi fost organizată la timp, astfel încât în luna mai declaraţiile ar fi fost deja afişate pe site-ul CNI”, adaugă Anatolie Donciu.
O bază de date on-line ar rezolva situaţia
La rândul său, directorul Organizaţiei Transparency International-Moldova, Lilia Caraşciuc, susţine că pentru o funcţionare mai bună a Comisiei Naţionale de Integritate ar trebui formată o bază de date on-line, unde publicul ar avea acces fără probleme la declaraţiile de avere şi de interese ale persoanelor cu funcţii de răspundere. “De ce să fie cheltuite, anual, circa 700 de mii de lei pentru procesarea declaraţiilor, dacă statul poate aloca bani pentru crearea unei baze de date on-line la CNI. Astfel nu va mai fi nevoie să fie efectuate scanări şi haşurări de date, care iau mult timp. În aşa fel declaraţiile pentru anul precedent nu vor fi accesibile abia în luna august sau septembrie, ci din momentul ce acestea au fost completate”, susţine Lilia Carasciuc.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Grefierul care a înlocuit într-un proces-verbal numele...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău, care a schimbat numele ”Plahotniuc” în ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon încă nu a fost sancționat, deși a trecut jumătate de an de la descoperirea erorii. Vicepreședintele instanței a declarat, într-un răspuns expediat Asociației Presei Independente (API), că în acest caz a fost sesizată Comisia disciplinară din cadrul judecătoriei.
Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Circa 960 de declaraţii de avere şi de interese persona...
Chiar dacă termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 expiră la finele lunii martie curent, la Comisia Naţională de Integritate (CNI) au început a fi aduse astfel de documente. Cei mai harnici s-au dovedit a fi colectorii de declaraţii de la ministerele Mediului şi Apărării, dar şi din cadrul inspectoratelor de poliţie din sectoarele Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău. Nu au rămas în urmă nici colectorii din cadrul primăriilor din localităţile raionului Drochia, de la primăria Oneşti, Hânceşti, dar şi de la primăria oraşului Cantemir.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
