Profil candidat: Grigore Cobzac
Integritate în activitatea politică
Liberal-democratul Grigore Cobzac (59 de ani) candidează pentru un nou mandat de deputat pe circumscripția 38, Hâncești, din partea blocului ACUM. Pe perioada mandatului de deputat liberal-democrat (2015-2018), Grigore Cobzac a fost și membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. De asemenea, a fost președinte al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activității Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” în legătură cu informațiile referitoare la organizarea de către angajații întreprinderii a transportării ilegale în afara teritoriului Republicii Moldova a substanțelor interzise (HP nr. 74 din 21 aprilie 2016) Primul mandat de parlamentar l-a obținut în 2010, dar a renunțat la el, în favoarea funcției de președinte al raionului Hâncești. A revenit în Parlament patru ani mai târziu, în 2014, pe listele aceluiași partid – PLDM. A candidat al 12-lea pe listă. Este unul dintre puținii deputați liberal-democrați care a rămas să facă parte din fracțiunea parlamentară a PLDM, aflată în opoziție față de guvernare, până la finalul mandatului Legislativului (noiembrie 2018).
Potrivit CV-ului plasat pe site-ul Partidului Liberal Democrat, Grigore Cobzac s-a născut în satul Cărpineni, Hâncești, și a absolvit Universitatea Tehnică, Facultatea construcții industriale și civile. De profesie este inginer. Până a deveni deputat, Grigore Cobzac a condus diverse firme de stat, dar și proprii, specializare în reparații și construcții.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarației de avere și interese personale plasată pe pagina Comisiei Electorale Centrale, Grigore Cobzac a trăit în ultimii doi ani din banii câștigați din funcția de deputat. În total, a obținut un venit salarial de 303 145, 67 de lei. Soția sa a avut o pensie totală de 62 700 de lei. Aceasta a mai obținut din arenda unui teren agricol al SRL Mereșagro 2 060 de lei. Cobzac nu declară dividende sau alte venituri, deși este asociat în două companii care se ocupă de construcții și producerea de energie.
Totodată, Grigore Cobzac este, din 1989, proprietarul unui teren intravilan de 0.1587 ari, a cărui valoare este de 72 455 de lei. Familia Cobzac mai are în proprietate trei terenuri agricole, dobândite în anul 2000, cu o suprafață de aproape 2 ha, care valorează în total 9 936 de lei.
Grigore Cobzac mai declară că este proprietarul unui garaj de 30.2 metri pătrați, dobândit în 1989, a cărui valoare bănească este de 51 886 de lei. La fel, este proprietarul unei case de locuit, pe care a obținut-o în același an – 1989 - și a cărei suprafață depășește 227 de metri pătrați. Valoarea imobilului a fost anul trecut (2017) de 718 325 de lei. În 2016, de exemplu, potrivit declarației de averi și interese personale, locuința valora peste 926 de mii de lei. Deputatul mai deține și altă avere imobiliară, de aproape 60 de metri pătrați, în valoare de 83 627 de lei. Proprietatea este tot din 1989.
La fel, acesta deține cote-părți, fiind asociat în două firme, care au fost de mai multe ori în vizorul presei, după ce au obținut contracte cu statul. În SRL Digricom, specializată în lucrări de construcție, Grigore Cobzac, potrivit declarației de avere, deține o cotă-parte de 13.28%, valoarea de cumpărare a întreprinderii fiind de peste jumătate de milion de lei. Alte 25% Grigore Cobzac le deține în SRL Reneg, firmă specializată în producerea de energie.
Valoarea de cumpărare a acestei cote-părți este de 2 700 de lei, potrivit aceleiași declarații. Ambele firme sunt înregistrate în Hâncești.
Integritatea în gestionarea funcției publice sau de partid
În luna iunie 2016 Ziarul de Gardă scria că în anii 2011—2014, perioadă în care Grigore Cobzac a deținut funcția de președinte al raionului Hâncești, Digricom SRL, administrată de fiul său, a obținut cel puțin 35 de contracte cu o valoare peste 25 de milioane de lei cu instituțiile statului și că din 2015, de când Grigore Cobzac nu mai era președinte de raion, firma nu a mai câștigat vreo licitație. Un an mai devreme, într-o altă investigație la același subiect, deputatul a declarat pentru Ziarul de Gardă că la licitațiile în care participa firma sa, el nu lua parte la luarea deciziilor: ”Acum, voi investigați dacă cei care au luat aceste decizii au încălcat legislația sau nu. Eu pot să vă asigur că aceste decizii au fost 100% legale”. Grigore Cobzac a explicat că nu a indicat în declarațiile de avere veniturile obținute din activitatea firmelor, întrucât banii au fost reinvestiți în întreprinderi.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Noul preşedinte al raionului Hânceşti, interceptat în d...
Anatolie Loghin, noul preşedinte al raionului Hânceşti, este unul dintre funcţionarii care apare în interceptările telefonice făcute publice acum doi ani și care sunt probe în dosarul fostului şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. Pe atunci, Anatolie Loghin era şeful Inspectoratului de Stat Hânceşti, iar superiorul său îi sugera la telefon că „trebuie de lucrat ca toată republica să fie verde”.
Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.
Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roa...
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.