Dezbateri pe marginea ”pachetului de integritate”: verificarea prioritară a personelor cu demnitate publică

Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.

La dezbaterile de luni, 13 iunie, din Comisia juridică din Parlament, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a propus ca aceste persoane să fie verificate în primul rând de CNI, iar ulterior – și ceilalți funcționari, în mod aleatoriu sau la sesizări, în raport de cel mult 40 la sută din numărul total de cazuri examinate de CNI. Ministrul a explicat că este imposibilă verificarea tuturor declarațiilor, aproximativ 60 de mii, de către inspectorii de integritate, al căror număr ar putea varia între 40 și 60 de persoane.

Șefa Direcției control interese personale din cadrul CNI, Adela Griciuc, a declarat că nu ar fi relevant ca lista subiecților ce ar urma să fie verificați în mod prioritar să fie introdusă expres în lege, dar ar putea fi inclusă într-un regulament. Ea crede că verificarea în fiecare an a acelorași persoane ar putea duce la cheltuieli inutile din bugetul public, întrucât rezultatele s-ar putea repeta.

Reprezentata CNI a explicat că, odată cu introducerea posibilității de depunere a declarațiilor online, datele ar putea fi automat comparate cu cele din bazele de date și în acest fel cazurile care prezintă suspiciuni ar fi generate în mod automat pentru a fi verificate. Prioritizarea unor dosare este și o recomandare a experților internaționali, a menționat Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, care a propus ca aceste verificări să nu fie făcute în fiecare an, dar cel puțin o dată pe parcursul mandatului fiecărui demnitar.

Care va fi mecanismul prin care se va dovedi concubinajul?

Un subiect care i-a pus în dificultate pe deputați este cel al concubinajului, ca noțiune nouă în pachetul de legi referitor la integritate. Deputatul liberal Roman Boțan a întrebat care ar fi mecanismele de control prin care s-ar putea dovedi că două persoane se află în concubinaj și cum poate fi depistată averea lor comună.

Unul dintre membrii CNI, Victor Strătilă, a menționat importanța introducerii acestor noi noțiuni, de ”concubin” și ”concubină”, în proiectul Legii privind declararea averii și intereselor personale, pentru că sunt multe cazuri în care demnitarii își ascund averile în acest mod.

”În cadrul controalelor depistăm persoane care nu au nimic, însă locuiesc într-un apartament cu concubinul/concubina și tot ce dobândesc, scriu pe numele celuilalt”, a menționat Victor Strătilă.

Șeful direcției control venituri și proprietăți din cadrul CNI, Lilian Chișcă, a explicat că este foarte ușor de demonstrat faptul că două persoane trăiesc în concubinaj, urmărind facturile pe care le achită aceștia împreună. ”Unul plătește o factură, altul –alta, își scriu mandate unul altuia pentru utilizarea automobilelor. Totodată, ia amploare un fenomen în care mulți subiecți divorțează în timpul controlului, pentru a exclude eventuale sancțiuni pentru conflict de interese sau pentru a demonstra că bunurile au fost dobândite de soție, care a lucrat undeva peste hotare”, a menționat Lilian Chișcă.

În opinia expertei Olga Bâtcă, președinta Alienței Anticorupție, ar fi fost necesar de introdus în lege noțiunea de ”gospodărie comună”, care ar ajuta la rezolvarea situațiilor legate de divorțurile fictive. „Ținerea unei gospodării comune ar însemna că persoanele locuiesc în același domiciliu sau achiziționează bunuri comune”, a explicat experta.

Retragerea mandatului de deputat pentru nedepunerea declarației – o prevedere prea aspră?

Unii deputați s-au arătat nemulțumiți de o prevedere care îi privește și pe care o consideră prea dură. Proiectul prevede ridicarea mandatului parlamentarilor care nu își vor depune declarațiile de avere și interese personale. Potrivit deputatului nafiliat, Anatolie Zagorodnîi, această prevedere nu ar fi proporțională, pentru că în alte cazuri, precum ridicarea imunității unui deputat, este necesară solicitarea în Parlament a procurorului general. Pentru retragerea mandatului ar fi necesară o decizie a instanței, crede deputatul. Parlamentarul Igor Vremea a adăugat și el că nu au fost cazuri în care deputații nu și-au depus declarațiile, astfel că această sancțiune ar fi prea dură.

Pachetul de integritate a fost adoptat de Parlament în prima lectură la 26 februarie 2016 și urmează să fie examinat și în a doua lectură. Acesta prevede reformarea Comisiei Naționale de Integritate, care nu va mai fi un organ colegial, dar va avea un președinte și mai mulți ofițeri de integritate. De asemenea, declarațiile vor putea fi depuse on-line, în paralel cu cele pe hârtie până în 2018, după care – exclusiv pe internet. Adoptarea legilor referitoare la reformarea sistemului de integritate a fost una dintre condițiile puse de Guvernul României pentru acordarea unui împrumut de milioane de euro.

Natalia Enache

Vladislav Gribincea

Lilian Chișcă