La ANI au fost depuse mii de declarații greșite. Iurie Ciocan a scris în declarația de avere că ar fi primit o indemnizație de 5 milioane de lei
Noul sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale i-a zăpăcit pe unii funcționari, care au indicat date eronate. Este pentru prima dată când ei completează declarații electronice. Până acum o făceau pe suport de hârtie. Astfel că pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt peste patru mii de declarații eronate, cu date incomplete sau cu greșeli de ordin tehnic. Unul dintre cei care au greșit este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Iurie Ciocan, cu eroare de cinci milioane de lei
Actualul director al Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, a indicat că în anul 2017 ar fi primit o îndemnizație de peste 5 milioane de lei de la Comisia Electorală Centrală. Solicitat de Moldova Curată, funcționarul a spus că a comis o eroare: ”Nu este vorba de 5 milioane, ci de 53 de mii. Eu de fapt am trimis și o declarație repetată la ANI, nu e vorba de milioane, că nu-i de unde... Am constatat greșeala, am sunat la ANI, ei mi-au spus că nu există procedura de corectare, dar în decurs de o lună este posibilitatea de a depune o altă declarație cu rectificările de rigoare. Și am mai depus o declarație, respectiv cu această corectură”, a explicat Iurie Ciocan.
Totodată, fostul președinte CEC a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 un venit anul de 782 732 de lei. Astfel, reiese că în calitate de director al Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan ar ridica lunar peste 60 de mii de lei. Și aici însă funcționarul a făcut precizări, spunând că, de fapt, salariul său de funcție este mult mai mic: ”Salariul meu este de 23 de mii de lei. Suma de 60 de mii de lei include și impozitele, din start trebuie scoasă o pătrime sau chiar 28 %. Și pe mine m-a bătut la ureche cifra de 60 de mii de lei lunar...”, a mai spus Ciocan.
Peste patru mii de declarații greșite la ANI
Potrivit datelor publicate de ANI, la 31 martie 2018 a fost data-limită de depunere a declarațiilor în format electronic. Astfel, în sistemul electronic ”E-Integritate” s-a înregistrat un total de 58 080 de declarații, dintre care 4 261 cu caracter repetitiv, adică eronate.
Potrivit articolului 7 al Legii privind declararea averii și intereselor personale, subiecții declarării sunt obligați să depună declarația în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a ANI, după care primesc recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia. Același act legislativ mai prevede că în situația în care „subiectul declarării constată că a introdus în declarație date incomplete sau eronate, acesta este obligat să rectifice declarația depusă. În acest caz, declarația inițială și declarațiile rectificate sunt păstrate separat prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a ANI”.
Totuși, dacă ANI a pornit un control, iar declarația supusă verificării conține date eronate, atunci funcționarul nu mai poate face rectificări.
Rodica Malic
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile rea...
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.
La un an și jumătate de la începutul reformei ANI, inst...
Lilian Chișcă, actualul şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), a câștigat concursul pentru poziția de vicepreședinte al instituției. Săptămâna viitoare, acesta ar putea fi confirmat în funcție de către șeful statului. Vicepreședintele ANI a fost ales abia acum, chiar dacă legea de reformare a instituției a intrat în vigoare în luna august 2016.
Primul act de constatare al ANI – incompatibilitate pe...
Autoritatea Națională de Integritate anunță despre primul său caz soluționat, după un îndelung proces de reformare. Este vorba despre o situație de incompatibilitate în care a fost găsită o consilieră raională de la Telenești, Olga Gherman, pentru că deține concomitent și funcția de director al Centrului de creație Telenești, începând cu 15 aprilie 2016.
Va verifica sau nu ANI proprietățile lui Vlad Plahotniu...
Autoritatea Națională de Integritate ar putea fi în imposibilitatea de a verifica dacă liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, deține sau nu cele patru vile de lux, despre care a dezvălui RISE Moldova în cadrul unei investigații.
Dezbateri pe marginea ”pachetului de integritate”: veri...
Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.
Document ANI: Serghei Ostaf, membru al Consiliului de I...
Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.