Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii profesionale a angajaților poliției este riscantă

Arhiva 24 iulie 2014 825

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.



Proiectul de lege acoperă următoarele elemente de bază:

oferă o noţiune mai comprehensivă a “agentului public” în sensul Legii privind testarea integrităţii profesionale, astfel încît să fie evitate interpretările diferite/divergente ale acestei noţiuni;

precizează prin acoperirea exhaustivă a fenomenului corupției şi a faptelor de comportament corupţional în Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției, sintetizînd astfel toate faptele care pot fi calificate drept comportament corupţional şi care atrag răspunderea făptuitorilor;

detaliază noţiunea de “prejudiciere a interesului public” în textul Codului penal, noţiune care reprezintă un element important la calificarea infracţiunilor de corupție;

incriminează conflictul de interese prin includerea unei componenţe de infracţiuni separate în  Codul penal;

delimitează expres categoriile răspunderii pentru diverse forme de nerespectare a regimului de declarare a veniturilor, conflictelor de interese, nerespectarea obligațiunilor pentru declararea influențelor necorespunzătoare, tăinuirea actelor de corupție etc.

Nota informativă la proiectul legii conţine referinţe la instrumente/documente internaţionale în domeniul anticorupţie, precum şi la experienţa altor state, fiind invocate exemple din legislaţia Austriei, Franţei, Germaniei, Poloniei, Italiei, Marii Britanii, Slovaciei etc. Deşi autorii proiectului susţin că implementarea documentului nu va atrage cheltuieli suplimentare, fiind suficiente resursele financiare alocate pentru anul bugetar în gestiune, totuşi, ar fi necesar ca în textul notei informative să fie reflectat cu exactitate costul implementării noilor prevederi, chiar dacă acestea au deja prevăzută acoperire financiară.

În versiunea expertizată de către CAPC a fost propusă şi o modificare legată de transferarea competenţei de testare a integrităţii profesionale a angajaţilor poliţiei de la CNA către Ministerul Afacerilor Interne. Însă, această reconfigurare de competenţe iniţiată de CNA fost contestată în raportul de expertiză. Or, potrivit conceptului Legii 325/2013, testarea integrităţii profesionale urmează a fi desfăşurată de către două instituţii distincte: CNA şi Serviciul de Informaţii şi Securitate. Chiar dacă la momentul promovării/adoptării Legii 325/2013, Legea 320/2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului prevedea deja că testarea integrităţii profesionale în privinţa angajaţilor poliţiei urma a fi realizată de către subdiviziunea specializată a MAI, totuşi autorii Legii 325/2013 au insistat asupra transferării acestei competenţe către CNA, motivând că testarea integrităţii urmează a fi realizată de către o singură instituţie pentru toate categoriile de agenţi publici. ”Acceptarea opţiunii ca testarea poliţiştilor să fie asigurată de către Direcţia de securitate internă a MAI a reprezentat o situaţie provizorie, pînă la promovarea şi adoptarea prezentului proiect. După adoptarea proiectului legii de Parlament, Guvernul va propune modificări la cadrul normativ, inclusiv la Legea 320/2012", se spune în nota informativă (a se vedea în acest sens p. 15 din Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul Legii privind testarea integrităţii profesionale).

Admiterea prin proiect a dispersării competenţelor de testare a integrităţii profesionale către mai multe instituţii prezintă un şir de riscuri şi nu este de natură să contribuie la crearea unui mecanism eficient. Argumentul principal al autorilor se rezumă la faptul că ar exista prea mulţi angajaţi ai poliţiei - 17 000, iar CNA nu ar dispune de suficiente resurse (umane, logistice etc.) care să asigure această activitate complexă, pe cînd MAI are deja o subdiviziune specializată și dotată cu suficiente resurse umane şi logistice. Acest argument nu este pertinent, întrucât testarea integrităţii profesionale nu presupune în mod neapărat testarea fiecărui angajat al poliţiei din cei 17 000. Articolul 10 al Legii 325/2013 stabileşte două cazuri de iniţiere a testării şi nu prevede că această testare se va aplica în mod obligatoriu tuturor angajaţilor. Subdiviziunea specializată a MAI (securitatea internă) nu trebuie să aplice doar metoda "testării integrităţii profesionale" pentru a identifica persoanele neintegre/potenţial corupte, întrucât are la dispoziţie și alt instrumentar oferit de legislaţia în vigoare. Or, această subdiviziune a existat şi a activat şi pînă la adoptarea Legii 325/2013, fără a avea la îndemînă instrumentul “testării integrităţii”. Trebuie menţionat că testarea integrităţii profesionale este un instrument anticorupţie încă în fază incipientă, fiind destul de fragil și urmînd a fi implementat/dezvoltat cu începere din luna august 2014. În cazul în care se va insista asupra dispersării competenţelor, am putea admite că vor fi create mai multe precedente negative, care vor genera practici neuniforme. În acelaşi timp, aplicarea testării integrităţii profesionale doar de către cele două instituţii menţionate în legea actuală ar permite consolidarea acestei instituţii, crearea unui corp de testori bine instruiţi şi evitarea unor eventuale blocaje încă din faza incipientă.

Modificarea art. 16 alin. (2) din Legea 325/2013, prin care se propune ca eliberarea din funcţie a agentului public care a ratat testarea integrităţii să nu poată fi aplicată, dacă acesta a fi comis “fapte de comportament corupţional pentru care legislaţia contravenţională nu prevede sancţiunea - privarea de a ocupa o anumită funcţie”, la fel suscită unele obiecţii.

Potrivit conceptului Legii 325/2013, a fost stabilit că testarea integrităţii profesionale este un instrument cu caracter preventiv, iar finalitatea acestuia, în cazul eşuării testelor de integritate, este răspunderea disciplinară. Prin proiectul legii se propune relaţionarea aplicării sancţiunii disciplinare "eliberarea din funcţie" cu sancţiunea contravenţională "privarea de dreptul de a ocupa o anumită funcţie". În opinia noastră, o asemenea abordare nu răspunde obiectivului Legii 325/2013 şi restrînge într-o anumită măsură drepturile colegiilor disciplinare de a aplica sancţiunea disciplinară "eliberarea din funcţie". Menţionăm că faptele de comportament corupţional prevăzute de Codul contravenţional vor fi constatate şi sancţionate în condiţiile acestui cod, iar eşuarea testelor de integritate şi sancţiunile pentru acestea urmează a fi aplicate în condiţiile Legii 325/2003, ale legislaţiei muncii şi ale legislaţiei care reglementează activitatea entităţilor publice din care face parte agentul public, fiind vorba de două proceduri distincte. Prin urmare, nu este necesară relaţionarea sancţiunilor disciplinare cu sancţiunile contravenţionale şi, mai mult, cu sancţiunile penale.

Pentru Legea 90/2008 privind prevenirea şi combaterea corupţiei autorii proiectului au propus un set de modificări substanţiale. Cele mai relevante, însă, se referă la articolul 15 și oferă  o distincţie clară şi o listă, practic, exhaustivă a faptelor de comportament corupţional, natura şi descrierea acestor fapte, subiecţii potenţiali ai acestor abateri şi categoriile de răspundere care se aplică pentru săvîrşirea acestor fapte. Amendamentele respective sînt salutare şi, în raport cu prevederile existente ale Legii 90/2008, oferă mai multă claritate şi previzibilitate pentru cei cărora le este adresată legea. Ei vor cunoaşte astfel la modul practic care abateri/abuzuri/omisiuni în activitatea lor pot fi calificate drept fapte de comportament corupţional.

Totuşi, trebuie reţinută o obiecţie referitoare la propunerea reglementării ca faptă de comportament corupţional a acţiunilor de “neaplicare de către administraţie a măsurilor disciplinare corespunzătoare agenţilor publici în privinţa cărora s-a constatat rezultatul negativ al testului de integritate, efectuat în condiţiile Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale”. Obiecţia respectivă derivă din faptul că examinarea rapoartelor privind rezultatele testării integrităţii profesionale şi adoptarea deciziei de sancţionare a agenţilor publici, de regulă, se realizează de către un organ colegial (spre exemplu: în cazul funcţionarilor publici de către Comisia de disciplină, în cazul judecătorilor sau procurorilor de către colegiile disciplinare respective etc.) care formulează propunerea/adoptă decizia de sancţionare disciplinară a agentului public care a eşuat la testarea integrităţii profesionale. Prin urmare, este dificil de a stabili cu exactitate faţă de cine se va aplica sancţiunea contravenţională, or, administraţia instituţiei nu poate fi sancţionată în cazul în care comisia de disciplină, după cercetarea tuturor materialelor, nu a formulat propunerea respectivă de sancţionare. Din această perspectivă, la modul practic, va fi foarte dificil de a determina persoana responsabilă de neaplicarea măsurilor disciplinare corespunzătoare.

În concluzie, trebuie reliefat faptul că amendamentele legislative promovate de CNA sînt concentrate pe ordonarea şi concretizarea normelor care se referă la prevenirea şi combaterea corupţiei, oferirea unei distincţii mai clare dintre competenţele autorităţilor care dispun de atribuţii în acest domeniu, precum şi elimină un şir de disfuncţionalităţi în aplicarea legilor anticorupţie.

Din perspectiva finalităţilor urmărite de către autori:

eliminarea inadvertenţelor şi incoerenţelor dintre Legea testării integrităţii profesionale 325/2013 cu alte acte legislative în vigoare;

asigurarea aplicării eficiente a testelor integrităţii profesionale;

definirea concretă a subiecţilor care vor fi supuşi testării integrităţii profesionale;

stabilirea precisă a acţiunilor care pot fi calificate drept fapte de comportament corupţional,

considerăm importantă promovarea acestor prevederi ale proiectului legii care vor oferi o mai mare claritate şi previzibilitate reglementărilor aplicate în procedurile de testare a integrităţii profesionale. 

Aceste comentarii reflectă obiecţiile conceptuale la proiectul legii. Raportul integral poate fi consultat pe pagina web a CAPC.


Lilia Ioniţa, expert în cadrul Centrului

de analiză și prevenire a corupției



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...

Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.

03 decembrie 2013
800
Arhiva

Grefierul care a înlocuit într-un proces-verbal numele...

Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău, care a schimbat numele ”Plahotniuc” în ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon încă nu a fost sancționat, deși a trecut jumătate de an de la descoperirea erorii. Vicepreședintele instanței a declarat, într-un răspuns expediat Asociației Presei Independente (API), că în acest caz a fost sesizată Comisia disciplinară din cadrul judecătoriei.

12 ianuarie 2018
1004
Arhiva

Un consilier raional de la Basarabeasca a rămas fără ma...

Fostul consilier raional de la Basarabeasca, Ivan Secov s-a aflat în incompatibilitate de funcţii timp de doi ani, însă Comisia Electorală a Centrală (CEC) a observat acest lucru abia acum şi a decis să îi ridice mandatul. La rândul său, Secov, care este şi director interimar al Spitalului raional Basarabeasca, spune că nu a ştiut că nu poate ocupa aceste două poziţii în acelaşi timp.

16 septembrie 2014
809
Arhiva

Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi:...

Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.

09 octombrie 2014
753
Arhiva

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1030
Arhiva

Profil candidat: Iurie Țap

Integritatea în activitatea politică

04 februarie 2019
1089