ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot asupra Programului şi listei Guvernului Sturza
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
La 21 decembrie 2015 Președintele a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru. La 4 ianuarie 2016, urma să aibă loc ședința Parlamentului pentru a dezbate programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 și învestirea noului Guvern. Ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum, la ea fiind prezenți doar 47 din cei 101 deputați. La 4 ianuarie 2016, în Parlament, Președintele Parlamentului a declarat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa cvorumului reprezintă o tentativă eșuată de învestire a Guvernului, iar Președintele Republicii Moldova urmează să inițieze consultări pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de Prim-ministru.
Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin.(3) din Constituție, „programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.” Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, deputații sunt obligați să asiste la lucrările Parlamentului și să se înscrie în lista de prezență.
Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimare a încrederii, urmează a fi transmisă Președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou Prim-ministru. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 45, din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) și art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului.
Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat. Din textul acestei norme rezultă clar că acest termen este instituit pentru Prim-ministrul desemnat în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului. Însăși votul de încredere poate avea loc ulterior. Legislația nu stabilește un termen în acest sens.
Având în vedere cele menționate, organizațiile semnatare cheamă:
Semnatari:
Lista de semnături rămâne deschisă.
5 ianuarie 2016
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.
Bani publici plătiţi pentru lustruirea imaginii preşedi...
Consiliul Raional Leova a plătit în luna iunie 6 mii de lei publicaţiei „Literatura şi Arta” pentru un articol în care i-au fost aduse laude preşedintei raionului, Efrosinia Greţu, membră a Partidului Democrat (PD). Unii consilieri susţin că banii nu erau planificaţi în bugetul local, de aceea o învinuiesc pe preşedintă că ar face abuz de banii publici pentru a se promova, dar şi pentru a face imagine partidului pe care îl reprezintă.
Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Consti...
Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.