ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot asupra Programului şi listei Guvernului Sturza
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
La 21 decembrie 2015 Președintele a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru. La 4 ianuarie 2016, urma să aibă loc ședința Parlamentului pentru a dezbate programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 și învestirea noului Guvern. Ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum, la ea fiind prezenți doar 47 din cei 101 deputați. La 4 ianuarie 2016, în Parlament, Președintele Parlamentului a declarat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa cvorumului reprezintă o tentativă eșuată de învestire a Guvernului, iar Președintele Republicii Moldova urmează să inițieze consultări pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de Prim-ministru.
Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin.(3) din Constituție, „programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.” Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, deputații sunt obligați să asiste la lucrările Parlamentului și să se înscrie în lista de prezență.
Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimare a încrederii, urmează a fi transmisă Președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou Prim-ministru. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 45, din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) și art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului.
Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat. Din textul acestei norme rezultă clar că acest termen este instituit pentru Prim-ministrul desemnat în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului. Însăși votul de încredere poate avea loc ulterior. Legislația nu stabilește un termen în acest sens.
Având în vedere cele menționate, organizațiile semnatare cheamă:
Semnatari:
Lista de semnături rămâne deschisă.
5 ianuarie 2016
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Procurorul General a sesizat CNI să verifice averea pro...
La 25 februarie curent, la un post de televiziune a fost difuzat un reportaj despre luxul în care trăieşte procurorul adjunct al sectorului Buiucani din capitală, Elena Neaga. În reportaj este menţionat că familia procurorului deţine o casă cu trei nivele în centrul oraşului Străşeni. Pe un site de socializare, Elena Neaga a postat mai multe fotografii unde îşi etalează bunurile. Procurorul General a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pentru a verifica averea familiei Neaga.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Președintele raionului Basarabeasca este verificat de A...
Președintele raionului Basarabeasca, Piotr Pușcari, este verificat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) in cadrul a trei proceduri de control: două privind eventuale incălcări ale regimului de declarare a conflictelor de interese și al restricțiilor și una referitoare la declararea veniturilor și intereselor personale.
Vicepreşedintele raionului Cimişlia deţine concomitent...
De trei ani, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, face parte din conducerea a două instituţii: una publică, în cadrul Consiliului raional Cimişlia, şi alta de administrator al firmei care îi aparține. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul ar fi trebuit să renunţe la una din aceste funcţii, întrucât ele sunt incompatibile. Gheorghe Netedu susţine că va ataca în judecată actul CNI.
Aici așteptăm comentariul tău!