ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot asupra Programului şi listei Guvernului Sturza
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
La 21 decembrie 2015 Președintele a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru. La 4 ianuarie 2016, urma să aibă loc ședința Parlamentului pentru a dezbate programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 și învestirea noului Guvern. Ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum, la ea fiind prezenți doar 47 din cei 101 deputați. La 4 ianuarie 2016, în Parlament, Președintele Parlamentului a declarat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa cvorumului reprezintă o tentativă eșuată de învestire a Guvernului, iar Președintele Republicii Moldova urmează să inițieze consultări pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de Prim-ministru.
Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin.(3) din Constituție, „programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.” Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, deputații sunt obligați să asiste la lucrările Parlamentului și să se înscrie în lista de prezență.
Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimare a încrederii, urmează a fi transmisă Președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou Prim-ministru. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 45, din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) și art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului.
Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat. Din textul acestei norme rezultă clar că acest termen este instituit pentru Prim-ministrul desemnat în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului. Însăși votul de încredere poate avea loc ulterior. Legislația nu stabilește un termen în acest sens.
Având în vedere cele menționate, organizațiile semnatare cheamă:
Semnatari:
Lista de semnături rămâne deschisă.
5 ianuarie 2016
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Procurorul raionului Ștefan Vodă: „Din salariul de proc...
Petru Tofan, procurorul raionului Ștefan Vodă, deține în prezent trei apartamente: unul în orașul Ștefan Vodă și două la Chișinău. El are 4 copii și conduce procuratura raională din anul 2005. Un apartament i-a fost repartizat de către Consiliul Raional Ștefan-Vodă, iar altele două le-a cumpărat, în baza unor contracte de investiții, cu banii părinților săi, care au vândut proprietăți la Florești și în capitală. Procurorul spune că are toate contractele și poate justifica orice achiziție, menționând că numai datorită părinților săi are locuință.
API prezintă un raport de monitorizare a eficienței sis...
Miercuri, 23 octombrie 2019, Asociația Presei Independente (API) va prezenta rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). În raport este evaluat cadrul legislativ și normativ care reglementează acest domeniu și sunt formulate recomandări pentru sporirea eficienței și eliminarea disfuncționalităților.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Câștig pentru api în procesul de judecată cu ani privin...
Asociația Presei Independente (API), membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, a câștigat în prima instanță dosarul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru refuzul de a furniza informație de interes public. Prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ANI este obligată să ofere API informații despre finalitatea controalelor începute de fosta Comisie Națională de Integritate.
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Aici așteptăm comentariul tău!