ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot asupra Programului şi listei Guvernului Sturza
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
La 21 decembrie 2015 Președintele a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru. La 4 ianuarie 2016, urma să aibă loc ședința Parlamentului pentru a dezbate programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 și învestirea noului Guvern. Ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum, la ea fiind prezenți doar 47 din cei 101 deputați. La 4 ianuarie 2016, în Parlament, Președintele Parlamentului a declarat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa cvorumului reprezintă o tentativă eșuată de învestire a Guvernului, iar Președintele Republicii Moldova urmează să inițieze consultări pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de Prim-ministru.
Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin.(3) din Constituție, „programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.” Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, deputații sunt obligați să asiste la lucrările Parlamentului și să se înscrie în lista de prezență.
Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimare a încrederii, urmează a fi transmisă Președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou Prim-ministru. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 45, din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) și art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului.
Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat. Din textul acestei norme rezultă clar că acest termen este instituit pentru Prim-ministrul desemnat în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului. Însăși votul de încredere poate avea loc ulterior. Legislația nu stabilește un termen în acest sens.
Având în vedere cele menționate, organizațiile semnatare cheamă:
Semnatari:
Lista de semnături rămâne deschisă.
5 ianuarie 2016
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Conflictul de interese de la Cuizăuca continuă și în ma...
De patru ani, Ion Țurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, continuă să lucreze cu sora sa în aceeași instituție, ea fiind contabilă-șefă. Chiar dacă acum doi ani, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situația nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) trebuia să-l acționeze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluționează amiabil acest conflict.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Interesele filantropice ale preşedintelui raionului Cah...
Două fundaţii creştine administrate de către familia preşedintelui raionului Cahul, Ion Groza, au luat în arendă, doi ani la rând, tabăra pentru odihna copiilor „Romantica”, amplasată în satul Moscovei. Atunci Ion Groza era consilier local. El susţine că fundaţiile au decis să ia în locaţiune tabăra pentru a le oferi sejururi gratuite elevilor din familii social-vulnerabile şi nu ar fi vorba despre vreun interes personal.
Şeful Agenţiei Achiziţii Publice a găsit soluţia pentru...
Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice, se laudă că subalternii îi raportează de fiecare dată când cineva încearcă să-i „mulţumească” fie cu o cutie de bomboane, fie cu o sticlă de şampanie. Şi asta pentru că, afirmă şeful instituţiei, fiecare şedinţă începe cu lecţii de moralitate, iar de aproape un an în Agenţie au fost instalate camere de supraveghere.
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.