ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot asupra Programului şi listei Guvernului Sturza
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
La 21 decembrie 2015 Președintele a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru. La 4 ianuarie 2016, urma să aibă loc ședința Parlamentului pentru a dezbate programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 și învestirea noului Guvern. Ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum, la ea fiind prezenți doar 47 din cei 101 deputați. La 4 ianuarie 2016, în Parlament, Președintele Parlamentului a declarat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa cvorumului reprezintă o tentativă eșuată de învestire a Guvernului, iar Președintele Republicii Moldova urmează să inițieze consultări pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de Prim-ministru.
Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin.(3) din Constituție, „programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.” Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, deputații sunt obligați să asiste la lucrările Parlamentului și să se înscrie în lista de prezență.
Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimare a încrederii, urmează a fi transmisă Președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou Prim-ministru. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 45, din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) și art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului.
Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat. Din textul acestei norme rezultă clar că acest termen este instituit pentru Prim-ministrul desemnat în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului. Însăși votul de încredere poate avea loc ulterior. Legislația nu stabilește un termen în acest sens.
Având în vedere cele menționate, organizațiile semnatare cheamă:
Semnatari:
Lista de semnături rămâne deschisă.
5 ianuarie 2016
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în...
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.
Președintele CSM face precizări referitor la salariul s...
După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.
Judecător cu o colecție de mașini și motociclete retro
Cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare se numără printre proprietățile judecătorului Borislav Babenco de la Curtea de Apel Chișinău. Magistratul afirmă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.
ATENŢIE! Webinarii la tema transparenței în procesul de...
Alianța pentru o Românie Curată și Inițiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova vă invită să beneficiați de oportunitatea de a vă instrui, în cadrul a două webinarii consecutive, în privința aplicării prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (România), respectiv Legii 239/2008 privind transparența în procesul decizional (Republica Moldova). Legile dedicate transparenței decizionale sunt mai puțin cunoscute și aplicate, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar acestea fac parte din pachetul de legi de care dispune societatea civilă, cu ajutorul cărora cetățenii simpli pot contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ.