Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
În fața deputaților europeni, premierul Pavel Filip a citit un discurs, menționând că adoptarea pachetului de legi care prevede îmbunătățirea sistemului național de integritate, reformarea procuraturii generale și investigarea fraudelor din sistemul bancar sunt printre prioritățile actualului Guvern.
Totuși europarlamentarii au insistat să afle cum vor fi reformate aceste instituții anticorupție, pentru ca ele să funcționeze fără interferența politicului. „Am notat faptul că Guvernul Republicii Moldova a adoptat o foaie de parcurs în implementarea Acordului de Asociere şi am mai notat că primul punct pe listă se referă la lupta împotriva corupţiei. Am vrut, însă, să vă întreb concret ce veți face pentru a îmbunătăţi funcţionarea Comisiei Naționale de Integritate şi a Centrului Naţional Anticorupţie…?”, l-a întrebat eurodeputatul Siegfried Mureşan pe premierul Pavel Filip. Mureşan, care este membru al Delegaţiei UE - Republica Moldova a vrut să știe cum va fi asigurată implementarea pachetului de legi anticorupție, odată ce acesta va fi adoptat.
Spovedania lui Filip
Pavel Filip nu a dat un răspuns exact la întrebare, ci a menționat că actualul Guvern, care are sprijinul majorității deputaților moldoveni, va face eforturi pentru ca populația să capete încredere în instituțiile statului.
Premierul și-a cerut scuze de la partenerii externi pentru situația creată în țară, spunând că actualul Guvern va face eforturi pentru redresare. „Dar vă rog, să nu judecați copacul după rădăcinile sale, ci după roadele pe care le vom da”, a concluzionat premierul moldovean, după ce a evitat să răspundă la alte întrebări dure venite din partea deputaților europeni. Parlamentarii se interesau când se vor afla rezultatele investigațiilor privind fraudele din sistemul bancar. Oficialii europeni au declarat că banii furați vor trebui întorși cetățenilor Republicii Moldova.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.
