La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raional
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.
Chiril Tatarlî a fost ales președinte al raionului pe 24 august 2015, la mai mult de două luni de la alegerile locale generale, care au avut loc pe 14 iunie. Tatarlî a fost votat de cei 10 consilieri ai Partidului Socialiștilor, dar și de cei șase reprezentanți ai Partidului Nostru, condus la nivel de țară de Renato Usatîi. Cele două partide au și format o majoritate confortabilă în raion, pentru că împreună dețin 16 din cele 27 de mandate disponibile în Consiliu. PCRM, PLDM și PDM sunt și ele reprezentate în Consiliul Raional Taraclia, fiind, cel puțin oficial, în opoziție.
CV-ul din declarații a președintelui raionului
Pe site-ul Consiliului Raional Taraclia, unde informația este exclusiv în limba rusă, la capitolul date despre președintele raionului nu găsim, de fapt, nicio informație. Doar numele acestuia, rolul și atribuțiile generale pe care le are un președinte de raion, preluate din lege. Chiril Tatarlî are 63 de ani, fiind oficial, pensionar. Născut în 1952, acesta este de profesie agronom. El este liderul PSRM din Taraclia. Atunci când a fost votat în funcția de președinte de raion, menționa pentru presa locală că principalul său scop în perioada mandatului de patru ani va fi să stopeze exodul de cadre din Taraclia, promițând că, în curând, vor fi deschise noi locuri de muncă în domeniul agriculturii. „E nevoie de schimbări cardinale. Actuala Taraclie trebuie să devină cea care a fost odată”, menționa Tatarlî.
Pentru că pe site-ul Consiliul Raional și nici în presa din regiune nu am găsit informații despre noul președintel al raionului, l-am sunat pe Chiril Tatarlî pentru a afla detalii despre activitatea sa anterioară. „Am absolvit Academia de Agronomie din Kiev, Ucraina. Până la asta, am terminat Tehnicumul de Agronomie din Tiraspol. Apoi am lucrat agronom principal, iar ulterior, vicepreședinte de colhoz la Taraclia. De fapt, toată viața mea am activat doar în Taraclia”, precizează Chiril Tatarlî.
„Fiul meu nu m-a votat la funcția de președinte”
Actualul președinte de raion a mai activat la firma „Rodina” din Taraclia, iar ulterior, la un alt SRL care are activități în agricultură. Unul dintre fiii săi, Alexandru, este consilier raional, ales pe listele partidului condus în raion de tatăl său. Chiril Tatarlî susține însă că fiul său nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a discutat candidatura sa la funcția de președinte de raion. „El nu m-a votat la funcția de președinte de raion. El tot e din PSRM, dar cum poate fi altfel? Dacă eu sunt acolo, și el trebuie să fie acolo”, spune președintele. Alexandru Tatarlî are 35 de ani. Este și el de profesie agronom-inginer și activează ca manager regional al firmei SRL „BizAgro”, cu activități în agricultură. De precizat că, niciun membru al familiei Tatarlî nu este implicat în afaceri. Chiril Tatarlî locuiește împreună cu soția sa în orașul Taraclia.
Socialistul din fruntea raionului menționează pentru Moldova Curată că în Taraclia, Coaliția majoritară formată din PSRM și PN funcționează perfect. ”La noi regula e următoarea: când am fost ales președinte de raion, eu am spus: Gata, partidele s-au terminat pentru următorii patru ani. Acum va fi doar un partid, cel al Taracliei. Și trebuie să lucrăm pentru oameni”. Consilierii raionali, chiar dacă reprezintă alte partide, par să nu aibă obiecții față de activitatea lui Chiril Tatarlî. „Lucrează pentru raion. Nu am ce să-i reproșez. Noi cu PDM suntem în opiziție, iar comuniștii nu știu unde sunt, că nu prea înțelegem acțiunile lor”, ne-a spus Feodora Dimitrova, consilier raional din partea PLDM.
Victor Moșneag
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
Încă un judecător urmărit penal. Denunțat de o persoană...
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.