Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului

Arhiva 18 septembrie 2017 777

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 



Pretextul fals

În noiembrie 2014, când guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a mers la şedinţa secretă de Guvern solicitând oferirea unei garanţii de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru a salva depozitele oamenilor simpli de la cele trei bănci stoarse de bani prin credite neperformante, peste 96% din deponenţii BEM, BS şi Unibank, persoane fizice, îşi puteau recupera banii păstraţi la bancă fără nicio intervenţie din partea statului. Potrivit informaţiilor oficiale obţinute de Centrul de Investigaţii Jurnalistice de la Banca Naţională a Moldovei (BNM), la cele trei bănci, în acel moment, existau 2,3 milioane de conturi bancare, deţinute de persoane fizice, în valoare de până la 6.000 de lei fiecare. Pe cele 2,3 milioane de conturi se găseau 280 de milioane de lei. Pentru aceşti deponenţi, întreaga sumă păstrată la bancă urma să fie recuperată din contul Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care are obligaţia legală să restituie până la 6.000 de lei fiecărui deponent persoană fizică. Mecanismul a fost însă activat în momentul în care BNM decide retragerea licenţei unei bănci. La recomandarea BNM şi a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF), Guvernul a decis să recupereze aceşti bani din fonduri publice şi nu din cele bancare.

Cum a pierdut statul 800 de milioane de lei

În toamna anului 2015, când a fost luată decizia de închidere a celor trei bănci, lichidatorii BEM, BS şi Unibank au apelat totuşi la Fondul de garantare, doar că pentru recuperarea a 159.605 lei, pentru 53 de persoane. „Numărul celor care au beneficiat de recuperarea banilor de la Fondul de garanţie a fost nesemnificativ. De la Banca Socială am primit o listă de 21 de persoane, cu recuperarea a 99.812 lei, de la Banca de Economii – o listă de 25 de persoane, care urmau să primească  51.139 de lei, iar Unibank a transmis o listă de şapte persoane care aveau depozite în valoare totală de 8.654 de lei. Cineva, de exemplu, din acea listă, avea de primit doar 22 de bănuţi”, afirmă Eduard Usatîi, directorul executiv al Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Un calcul simplu arată că dacă Fondul ar fi fost activat pentru toţi deponenţii celor trei bănci, din contul banilor publici ar fi fost economisiţi peste 800 de milioane de lei. Usatîi recunoaşte că Fondul nu deţine lichidităţi atât de mari, dar, apelând la împrumuturi de la bănci sau de la stat, ar fi putut face faţă.  

Cui au servit garanţiile de stat?

Cea mai mare parte din banii oferiţi prin garanţii de stat au fost cheltuiţi pentru a restitui depunerile băneşti ale 15.967 de persoane care aveau pe conturile lor bancare mai mult de o sută de mii de lei. Potrivit datelor furnizate de  BNM, pe conturile acestor persoane, care reprezintă doar 0,66 % din numărul total al deponenţilor celor trei bănci în proces de lichidare, se păstrau 4,4 miliarde de lei, sau 65% din volumul total al depozitelor persoanelor fizice.

Potrivit stenogramei şedinţei secrete a Guvernului din 7 noiembrie 2014, atunci când a fost acordată prima garanţie de stat, de către Guvernul Leancă, ministrul de atunci al Afacerilor Interne, Dorin Recean, a propus instituirea unui plafon pentru restituirea depozitelor din mijloacele de stat. Venind în întâmpinarea lui Recean, guvernatorul BNM a sugerat că poate fi stabilit un plafon de până la un milion de lei. Ministrul de atunci al Economiei, Andrian Candu, a insistat – „Nu va fi plafonat!”. Datele BNM arată că în cele trei bănci existau doar 354 de depozite mai mari de un milion de lei. Valoarea totală a acestora era de circa un miliard de lei.   

În cadrul aceleiaşi şedinţe secrete de la Guvern, luat la rost cu privire la riscurile de fraudare a banilor acordaţi prin garanţie de stat, Candu a dat asigurări că a fost creat un filtru incontestabil -  o comisie specială. Comisia urma să analizeze soldurile din conturile persoanelor fizice şi juridice, cu capital privat, inclusiv societăţi comerciale în care statul deţine sub 25% din acţiuni, pentru a stabili care dintre ele pot beneficia de restituirea depunerilor băneşti. „Comisia-filtru” urma să nu permită ca banii să ajungă în mâinile deponenţilor-persoane fizice şi juridice care ar fi fost identificate ca fiind afiliate băncilor sau/şi neconforme legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. În atenţia acestei comisii urmau să ajungă toate depozitele mai mari de 500.000 de lei. În cazul persoanelor fizice, potrivit lui Drăguţanu, ar fi fost vorba despre 1.400 de deponenţi.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a încercat să afle cine a făcut parte din acea comisie specială care a împărţit o bună parte din cei 14,2 miliarde de lei. Într-un răspuns oficial primit de la Ministerul Finanţelor suntem informaţi că „în principiu, prevederile Hotărârii de Guvern din 13 noiembrie 2014 au fost executate în modul corespunzător şi în termenii stabiliţi de Ministerul Finanţelor”. Dat fiind însă faptul că „actele şi datele prelucrate şi emise întru executarea hotărârii Guvernului din 13 noiembrie 2014 constituie informaţii oficiale cu accesibilitate limitată”, „satisfacerea pretenţiilor referitoare la accesul la informaţii nu este posibilă”, ne informează ministrul Octavian Armaşu. Continuarea investigației o puteți găsi pe Anticorupție.md.

Mariana Rață

Sursă foto: Radio Europa Liberă



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Ion Groza

Integritatea în activitatea politică

19 februarie 2019
926
Arhiva

Șapte persoane candidează pentru cele două locuri de me...

Fondatorul și managerul general al trustului de presă Realitatea, Dumitru Țâra, președintele centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea și specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex Tatiana Pașcovschi sunt trei dintre cele 7 persoane care candidează din partea societății civile la  funcția de membru al Consiliului de Integritate. De asemenea, în concurs s-au înscris jurista Carolina Macovețchi, lector universitar, avocatul Valentin Găină, jurista Oxana Novicov, lector universitar, și profesoara de limba engleză Tatiana Gogu. 

22 decembrie 2016
943
Arhiva

Primarul de la Bogzești refuză să-și concedieze sora și...

Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege. 

20 iulie 2016
1383
Arhiva

Președintele raionului Basarabeasca este verificat de A...

Președintele raionului Basarabeasca, Piotr Pușcari, este verificat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) in cadrul a trei proceduri de control: două privind eventuale incălcări ale regimului de declarare a conflictelor de interese și al restricțiilor și una referitoare la declararea veniturilor și intereselor personale. 

11 noiembrie 2019
1019
Arhiva

Profil candidat: Otilia Drăguțanu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1265
Arhiva

Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...

Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.

28 mai 2014
1438