Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații din România cer conducerii de la București să suspende ajutorul financiar acordat Moldovei

Arhiva 19 decembrie 2016 1834
Reprezentanți ai câtorva organizații neguvernamentale de la Chișinău au cerut, la flashmob-ul de la 16 decembrie 2016 din fața Parlamentului, retragerea proiectelor referitoare la amnistia fiscală de pe agenda Legislativului

Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".



Semnatarii petiției își argumentează solicitarea prin faptul că prevederile legii ar permite să poată fi spălați „banii negri obținuți din tranzacții obscure sau prin offshore-uri (prin liberalizarea capitalului de către persoane fizice, cu interdicția investigării provenienței capitalului)”. De asemenea, potrivit lor, legea ar ierta  funcționarii publici care nu și-au declarat până acum averea, oferindu-le posibilitatea de a declara orice capital cu plata a doar 2% din valoarea acestuia. O altă problemă ar fi că se acordă amnistie fiscală pentru penalitățile acumulate de persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător la plata taxelor și impozitelor, cu condiția achitării datoriilor. 

Autorii petiției mai notează că proiectul acestei legi a fost adoptat „în mare viteză de Parlament în primă lectură, la doar două săptămâni de la înregistrare, după un simulacru de dezbateri cu societatea civilă și instituțiile publice care a durat două ore, fără avizul Guvernului și al expertizei anticorupție”. Ei opinează că această lege „reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional” și concluzionează că, în aceste condiții, finanțarea Republicii Moldova cu bani publici românești și europeni, în condițiile în care se dă frâu liber corupției și spălării banilor, este inacceptabilă”.

EFOR, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social și centrul Român de Politici Europene cer opoziției din parlamentul României să sprijine guvernul de la București „în reconsiderarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova dacă actuala formă a legii ”liberalizării capitalului și stimulării fiscale” trece şi în a doua lectură”.

Reprezentanții celor patru organizații afirmă că opoziția ar trebui să monitorizeze cu atenție folosirea banilor acordați de Guvernul României către Republica Moldova, întrucât contribuabilul român trebuie să fie informat „dacă banii săi sunt folosiți pentru reforme și nevoi reale în Republica Moldova sau pentru a compensa banii irosiți prin corupție și crimă organizată”.

Petiția, întocmită astăzi, urmează să ajungă la cancelariile Președinției și Guvernului României, dar și la principalele formațiuni politice, PSD și USR. 

Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscala au fost înregistrate în Parlamentul de la Chișinău la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie deja au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile. 

La așa-numitele consultări publice organizate la Parlament pe marginea proiectelor la 14 decembrie 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că noile prevederi vor ajuta, totuși, persoanele care nu și-au declarat bunurile până acum, să le introducă în circuitul legal. ”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției, care a adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca acestea să fie respectate.

Unul dintre cele mai mari susțineri financiare pe care le acordă în prezent România Republicii Moldova este împrumul de 150 de milioane de euro, la dobânda de 1,5%, aprobat de autoritățile de la București în luna aprilie 2016. Împrumutul este destinat acoperirii deficitului bugetar. Prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost transferată la 24 august 2016. 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...

Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).

17 martie 2014
1697
Arhiva

Profil candidat: Dumitru Pavel

Integritate în activitatea politică

29 ianuarie 2019
4639
Arhiva

Masa rotundă: “Testarea la poligraf: un deceniu de eșec...

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau  de reușite?”. Evenimentul va avea loc luni, 19 februarie 2018, ora 14.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

08 februarie 2018
1601
Arhiva

Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...

Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.

17 mai 2016
1639
Arhiva

Comandă politică la fosta CNI?

Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.

27 martie 2017
1466
Arhiva

Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...

În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:

10 decembrie 2014
1763