Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații din România cer conducerii de la București să suspende ajutorul financiar acordat Moldovei

Arhiva 19 decembrie 2016 1914
Reprezentanți ai câtorva organizații neguvernamentale de la Chișinău au cerut, la flashmob-ul de la 16 decembrie 2016 din fața Parlamentului, retragerea proiectelor referitoare la amnistia fiscală de pe agenda Legislativului

Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".



Semnatarii petiției își argumentează solicitarea prin faptul că prevederile legii ar permite să poată fi spălați „banii negri obținuți din tranzacții obscure sau prin offshore-uri (prin liberalizarea capitalului de către persoane fizice, cu interdicția investigării provenienței capitalului)”. De asemenea, potrivit lor, legea ar ierta  funcționarii publici care nu și-au declarat până acum averea, oferindu-le posibilitatea de a declara orice capital cu plata a doar 2% din valoarea acestuia. O altă problemă ar fi că se acordă amnistie fiscală pentru penalitățile acumulate de persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător la plata taxelor și impozitelor, cu condiția achitării datoriilor. 

Autorii petiției mai notează că proiectul acestei legi a fost adoptat „în mare viteză de Parlament în primă lectură, la doar două săptămâni de la înregistrare, după un simulacru de dezbateri cu societatea civilă și instituțiile publice care a durat două ore, fără avizul Guvernului și al expertizei anticorupție”. Ei opinează că această lege „reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional” și concluzionează că, în aceste condiții, finanțarea Republicii Moldova cu bani publici românești și europeni, în condițiile în care se dă frâu liber corupției și spălării banilor, este inacceptabilă”.

EFOR, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social și centrul Român de Politici Europene cer opoziției din parlamentul României să sprijine guvernul de la București „în reconsiderarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova dacă actuala formă a legii ”liberalizării capitalului și stimulării fiscale” trece şi în a doua lectură”.

Reprezentanții celor patru organizații afirmă că opoziția ar trebui să monitorizeze cu atenție folosirea banilor acordați de Guvernul României către Republica Moldova, întrucât contribuabilul român trebuie să fie informat „dacă banii săi sunt folosiți pentru reforme și nevoi reale în Republica Moldova sau pentru a compensa banii irosiți prin corupție și crimă organizată”.

Petiția, întocmită astăzi, urmează să ajungă la cancelariile Președinției și Guvernului României, dar și la principalele formațiuni politice, PSD și USR. 

Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscala au fost înregistrate în Parlamentul de la Chișinău la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie deja au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile. 

La așa-numitele consultări publice organizate la Parlament pe marginea proiectelor la 14 decembrie 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că noile prevederi vor ajuta, totuși, persoanele care nu și-au declarat bunurile până acum, să le introducă în circuitul legal. ”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției, care a adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca acestea să fie respectate.

Unul dintre cele mai mari susțineri financiare pe care le acordă în prezent România Republicii Moldova este împrumul de 150 de milioane de euro, la dobânda de 1,5%, aprobat de autoritățile de la București în luna aprilie 2016. Împrumutul este destinat acoperirii deficitului bugetar. Prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost transferată la 24 august 2016. 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Republica Moldova, restantă la capitolul creării unui s...

În anul 2015, în runda a IV-a de evaluare, Republica Moldova va fi evaluată de către Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în ce privește conformitatea cu standardele care asigură inclusiv integritatea parlamentarilor. Republica Moldova va trebui să aducă dovezi că are prevederi şi practici aplicabile deputaţilor în Parlament, referitoare la:

21 septembrie 2014
1597
Arhiva

Profil candidat: Vasile Costin

Integritatea în activitatea politică

08 februarie 2019
2555
Arhiva

Un primar a încheiat un contract cu firma fiului, invoc...

Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.

28 septembrie 2018
2051
Arhiva

Profil candidat: Mihai Stratulat

Integritate în activitatea politică

09 februarie 2019
2416
Arhiva

Profil candidat: Chiril Moțpan

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
2433
Arhiva

Profil candidat: Mihail Gnatiuc

Integritate în activitatea politică

16 februarie 2019
2501