Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații din România cer conducerii de la București să suspende ajutorul financiar acordat Moldovei

Arhiva 19 decembrie 2016 1754
Reprezentanți ai câtorva organizații neguvernamentale de la Chișinău au cerut, la flashmob-ul de la 16 decembrie 2016 din fața Parlamentului, retragerea proiectelor referitoare la amnistia fiscală de pe agenda Legislativului

Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".



Semnatarii petiției își argumentează solicitarea prin faptul că prevederile legii ar permite să poată fi spălați „banii negri obținuți din tranzacții obscure sau prin offshore-uri (prin liberalizarea capitalului de către persoane fizice, cu interdicția investigării provenienței capitalului)”. De asemenea, potrivit lor, legea ar ierta  funcționarii publici care nu și-au declarat până acum averea, oferindu-le posibilitatea de a declara orice capital cu plata a doar 2% din valoarea acestuia. O altă problemă ar fi că se acordă amnistie fiscală pentru penalitățile acumulate de persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător la plata taxelor și impozitelor, cu condiția achitării datoriilor. 

Autorii petiției mai notează că proiectul acestei legi a fost adoptat „în mare viteză de Parlament în primă lectură, la doar două săptămâni de la înregistrare, după un simulacru de dezbateri cu societatea civilă și instituțiile publice care a durat două ore, fără avizul Guvernului și al expertizei anticorupție”. Ei opinează că această lege „reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional” și concluzionează că, în aceste condiții, finanțarea Republicii Moldova cu bani publici românești și europeni, în condițiile în care se dă frâu liber corupției și spălării banilor, este inacceptabilă”.

EFOR, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social și centrul Român de Politici Europene cer opoziției din parlamentul României să sprijine guvernul de la București „în reconsiderarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova dacă actuala formă a legii ”liberalizării capitalului și stimulării fiscale” trece şi în a doua lectură”.

Reprezentanții celor patru organizații afirmă că opoziția ar trebui să monitorizeze cu atenție folosirea banilor acordați de Guvernul României către Republica Moldova, întrucât contribuabilul român trebuie să fie informat „dacă banii săi sunt folosiți pentru reforme și nevoi reale în Republica Moldova sau pentru a compensa banii irosiți prin corupție și crimă organizată”.

Petiția, întocmită astăzi, urmează să ajungă la cancelariile Președinției și Guvernului României, dar și la principalele formațiuni politice, PSD și USR. 

Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscala au fost înregistrate în Parlamentul de la Chișinău la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie deja au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile. 

La așa-numitele consultări publice organizate la Parlament pe marginea proiectelor la 14 decembrie 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că noile prevederi vor ajuta, totuși, persoanele care nu și-au declarat bunurile până acum, să le introducă în circuitul legal. ”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției, care a adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca acestea să fie respectate.

Unul dintre cele mai mari susțineri financiare pe care le acordă în prezent România Republicii Moldova este împrumul de 150 de milioane de euro, la dobânda de 1,5%, aprobat de autoritățile de la București în luna aprilie 2016. Împrumutul este destinat acoperirii deficitului bugetar. Prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost transferată la 24 august 2016. 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Un magistrat fără imunitate, propus pentru conferirea u...

Gheorghe Muntean, magistratul de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie, căruia i s-a retras imunitatea în anul 2013, a fost propus de către instanţa unde activează pentru a i se oferi titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. Unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au solicitat amânarea examinării acestei propuneri, până când se va stabili dacă în prezent magistratul este sau nu urmărit penal.

15 decembrie 2015
1679
Arhiva

Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 v...

Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.

16 aprilie 2014
1760
Arhiva

Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...

În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.

02 septembrie 2013
1767
Arhiva

Şeful Agenţiei Achiziţii Publice a găsit soluţia pentru...

Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice, se laudă că subalternii îi raportează de fiecare dată când cineva încearcă să-i „mulţumească” fie cu o cutie de bomboane, fie cu o sticlă de şampanie. Şi asta pentru că, afirmă şeful instituţiei, fiecare şedinţă începe cu lecţii de moralitate, iar de aproape un an în Agenţie au fost instalate camere de supraveghere. 

27 octombrie 2014
1528
Arhiva

Firma președintelui raionului Criuleni atrage banii pub...

Președinte al raionului Criuleni este democratul Iurie Andriuță, un om de afaceri care a condus până în acest an o firmă ce prestează servicii de lăcătușerie și apeduct. În acest an, firma acestuia a câștigat două licitații publice, ultima fiind organizată cu doar două săptămâni înainte de alegerea sa în funcția de președinte de raion. Democratul spune că la momentul desfășurării concursului nu știa că în viitorul apropiat va fi ales într-o funcție publică.

19 octombrie 2015
2059
Arhiva

Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani,...

Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.

22 august 2019
2518