Judecătorii, la control
Judecătorii din R. Moldova vor fi obligaţi să-şi verifice starea de sănătate o dată la cinci ani, iar candidaţii la funcţiile de judecător vor trece un examen medical până la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei. Un ordin în acest sens a fost înregistrat în Registrul actelor juridice de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, la 19 iunie curent.
„Ordinul cu privire la verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie privind corespunderea pentru exercitarea funcţiei de judecător” a fost elaborat de către Ministerul Sănătăţii în coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), drept urmare a introducerii în anul 2012, de către Parlament, a obligativităţii verificării stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie (Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, art.61).
Mustrări aspre pentru comportamente inadecvate
Potrivit serviciului de presă al Ministerului Justiţiei, un factor determinant în elaborarea acestui act a fost faptul că, în activitatea de administrare a carierei magistraţilor, CSM a depistat judecători care nu întruneau toate criteriile de sănătate (patologii, boli cronice), ceea ce împiedica desfăşurarea activităţii de înfăptuire a justiţie de o manieră echitabilă şi profesionistă. Drept consecinţă, acest fapt submina încrederea cetăţenilor în justiţie.
Pentru comportamente inadecvate ale judecătorilor în timpul activităţii judiciare şi extrajudiciare cauzate de diferiţi factori, CSM poate aplica doar sancţiuni disciplinare. Astfel, în luna mai anul trecut, Colegiul disciplinar al CSM i-a aplicat mustrare aspră unui judecător de instrucţie de la judecătoria Edineţ, deoarece acesta se comporta agresiv, grosolan şi înjositor faţă de participanţii în proces, în special faţă de poliţişti şi colegii de serviciu. Sesizarea a parvenit la CSM de la preşedinta judecătoriei, Nina Banarescu, după ce judecătorul a insultat-o în public pe o angajată a instanţei.
Nu se simţea „prea bine”
Mustrare aspră i-a fost aplicată şi unui alt judecător de la judecătoria Vulcăneşti. Acesta a manifestat, de două ori în aceeaşi lună, un comportament inadecvat în timpul activităţilor extrajudiciare. Ultima abatere a fost înregistrată la 4 decembrie 2012, când judecătorul, îmbrăcat în haine subţiri (în care posibil dormea) şi desculţ, a încercat să pătrundă ilegal într-un magazin alimentar din oraş, ulterior stabilindu-se că de la el mirosea a alcool. În cadrul şedinţei CSM, judecătorul a explicat că atunci nu se simţea prea bine, însă a urmat tratament.
La rândul său, Victor Zaharia, directorul Institutului de Reforme Penale şi membru al Colegiului disciplinar din cadrul CSM, menţionează că, în opinia sa, cauza comportamentului inadecvat al unui judecător nu este o problemă medicală pe care ar avea-o magistratul, dar este vorba de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului.
Cine-i va investiga pe judecători?
Potrivit Ordinului semnat de Oleg Efrim, verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie va fi efectuată de către o comisie specială din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie. Comisia va fi compusă din patru membri şi va emite Certificatul medical în termen de 10 zile de la data examinării dosarului. Candidaţii examinaţi care nu vor fi de acord cu decizia Comisiei vor fi în drept să depună o contestaţie, costul căreia o vor achita din cont propriu. În document mai este menţionat că bolile precum tulburările mintale organice, tulburări mintale şi de comportament induse de consumul de substanţe psiho-active, schizofreniile, tulburările delirante persistente, tulburările schizo-afective, cele de afectivitate, tulburările anxios-fobice, cele obsesiv-compulsive, disociative sau de personalitate, epilepsia cu dereglări psihice (demenţă, tulburare organică de personalitate în epilepsie), nu vor permite exercitarea funcţiei de judecător.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
Încă cinci controale vor fi începute de CNI
În şedinţa din 14 noiembrie 2013, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor iniţia procedurile de control pe numele a trei primari, a unui inginer cadastral de la primăria Ghidighici şi a unui funcţionar public de la Biroului Naţional de Statistică. De asemenea, vor fi expuse rezultatele controalelor averilor unui viceministru, unui procuror şi a unui şef de direcţie din cadrul primăriei municipiului Chişinău.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Aici așteptăm comentariul tău!