Judecătorii, la control
Judecătorii din R. Moldova vor fi obligaţi să-şi verifice starea de sănătate o dată la cinci ani, iar candidaţii la funcţiile de judecător vor trece un examen medical până la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei. Un ordin în acest sens a fost înregistrat în Registrul actelor juridice de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, la 19 iunie curent.
„Ordinul cu privire la verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie privind corespunderea pentru exercitarea funcţiei de judecător” a fost elaborat de către Ministerul Sănătăţii în coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), drept urmare a introducerii în anul 2012, de către Parlament, a obligativităţii verificării stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie (Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, art.61).
Mustrări aspre pentru comportamente inadecvate
Potrivit serviciului de presă al Ministerului Justiţiei, un factor determinant în elaborarea acestui act a fost faptul că, în activitatea de administrare a carierei magistraţilor, CSM a depistat judecători care nu întruneau toate criteriile de sănătate (patologii, boli cronice), ceea ce împiedica desfăşurarea activităţii de înfăptuire a justiţie de o manieră echitabilă şi profesionistă. Drept consecinţă, acest fapt submina încrederea cetăţenilor în justiţie.
Pentru comportamente inadecvate ale judecătorilor în timpul activităţii judiciare şi extrajudiciare cauzate de diferiţi factori, CSM poate aplica doar sancţiuni disciplinare. Astfel, în luna mai anul trecut, Colegiul disciplinar al CSM i-a aplicat mustrare aspră unui judecător de instrucţie de la judecătoria Edineţ, deoarece acesta se comporta agresiv, grosolan şi înjositor faţă de participanţii în proces, în special faţă de poliţişti şi colegii de serviciu. Sesizarea a parvenit la CSM de la preşedinta judecătoriei, Nina Banarescu, după ce judecătorul a insultat-o în public pe o angajată a instanţei.
Nu se simţea „prea bine”
Mustrare aspră i-a fost aplicată şi unui alt judecător de la judecătoria Vulcăneşti. Acesta a manifestat, de două ori în aceeaşi lună, un comportament inadecvat în timpul activităţilor extrajudiciare. Ultima abatere a fost înregistrată la 4 decembrie 2012, când judecătorul, îmbrăcat în haine subţiri (în care posibil dormea) şi desculţ, a încercat să pătrundă ilegal într-un magazin alimentar din oraş, ulterior stabilindu-se că de la el mirosea a alcool. În cadrul şedinţei CSM, judecătorul a explicat că atunci nu se simţea prea bine, însă a urmat tratament.
La rândul său, Victor Zaharia, directorul Institutului de Reforme Penale şi membru al Colegiului disciplinar din cadrul CSM, menţionează că, în opinia sa, cauza comportamentului inadecvat al unui judecător nu este o problemă medicală pe care ar avea-o magistratul, dar este vorba de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului.
Cine-i va investiga pe judecători?
Potrivit Ordinului semnat de Oleg Efrim, verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie va fi efectuată de către o comisie specială din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie. Comisia va fi compusă din patru membri şi va emite Certificatul medical în termen de 10 zile de la data examinării dosarului. Candidaţii examinaţi care nu vor fi de acord cu decizia Comisiei vor fi în drept să depună o contestaţie, costul căreia o vor achita din cont propriu. În document mai este menţionat că bolile precum tulburările mintale organice, tulburări mintale şi de comportament induse de consumul de substanţe psiho-active, schizofreniile, tulburările delirante persistente, tulburările schizo-afective, cele de afectivitate, tulburările anxios-fobice, cele obsesiv-compulsive, disociative sau de personalitate, epilepsia cu dereglări psihice (demenţă, tulburare organică de personalitate în epilepsie), nu vor permite exercitarea funcţiei de judecător.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Vicepreședintele Judecătoriei Botanica nu divulgă prețu...
Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
