Fiica - ministră a Sănătăţii, mama - conducătoare a unei instituţii medicale
Ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, este suspectată de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese. Alianţa Anticorupţie a expediat o sesizare la Comisia Naţională de Integritate (CNI) în care menţionează că mama ministrei Sănătăţii, Anadela Glavan, care este şefa Asociaţiei Medicale Teritoriale (ATM) Centru din municipiul Chişinău, ar fi în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii (MS), condus de fiica sa.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, afirmă că membrii CNI ar trebui să analizeze dacă ministra Sănătăţii a admis sau nu un conflict de interese. „Declaraţia de interese personale a doamnei Ruxanda Glavan pentru anul 2015 nu este disponibilă pe pagina web a CNI, dar nici pe cea a Ministerului Sănătăţii. De aceea am fi dorit să ştim dacă ministra a declarat că mama sa este conducătoarea Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru”, afirmă Olga Bâtcă.
La rândul său, Ruxanda Glavan a declarat prin intermediul Serviciului de presă al Ministerului Sănătăţii, că în luna august 2015 a sesizat Comisia Naţională de Integritate, aducând la cunoştinţă faptul că în cadrul/subordinea Ministerului Sănătăţii activează persoane apropiate, care sunt în exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi ar putea intra în conflict de interese. În răspunsul oferit de instituţie, se mai spune că Anadela Glavan nu este subalterna ministrului Sănătăţii, deoarece fondatorul ATM Centru este Consiliul Municipal Chişinău, care numeşte şi eliberează din funcţie prin propriul ordin.
Într-adevăr, fondatorul acestei instituţii medicale este Consiliul Municipal Chişinău. ATM Centru este subordonată Direcţiei municipale Sănătate. „Indirect instituţia este subordonată şi MS, deoarece majoritatea documentelor şi ordinelor emise de minister sunt obligatorii pentru toate instituţiile medicale, indiferent de nivelul lor (municipal sau raional)”, spune Mihai Moldovanu, şeful Direcţiei Sănătate din municipiul Chişinău.
Moldovanu însă precizează că de angajarea conducătorilor asociaţiilor medicale teritoriale este responsabil doar MS. „Aceasta-i problema. Conform legii, Ministerul Sănătăţii organizează concursurile de numire a conducătorilor în toate instituţiile medicale din ţară. Însă eliberarea din funcţie se face de către fondator, iar dacă postul devine vacant, se anunţă ministerul pentru a petrece concursul de suplinire a funcţiei. Eu consider că rolul nostru ca fondator este unul secundar, cel principal îl are Ministerul Sănătăţii”, a adăugat Mihai Moldovanu.
CNI urmează să iniţieze procedura de control pe numele ministrei Sănătăţii pentru a stabili dacă a declarat eventualul conflict de interese atunci când a venit la conducea ministerului.
Mama ministrei va fi acţionată în judecată
Numele Anadelei Glavan a devenit cunoscut în aceste zile după ce Ministerul Justiţiei a publicat o listă în care sunt incluşi judecători, procurori şi alte persoane cu funcţii publice, ale căror acţiuni au contribuit la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fapt constatat prin hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, aceste persoane vor fi acţionate în instanţă şi urmează să compenseze valoarea bănească a prejudiciilor morale, materiale, cheltuielile suportate de Republica Moldova, pentru repararea drepturilor încălcate ale cetăţenilor şi agenţilor economici.
Anadela Glavan a fost inclusă în acea listă după ce o femeie, fost lector la Academia de Poliţie din Moldova a acţionat în judecată câteva instituţii pentru divulgarea neautorizată a datelor sale medicale. Este vorba despre Ministerul de Interne, unde era angajată petiţionara, dar şi o clinică de fertilizare in vitro. Potrivit hotărârii emise de CtEDO la 15 aprilie 2014, reclamanta Liliana Radu a depus o plângere la Curtea de la Strasbourg după ce vreme de 10 ani s-a judecat cu cele trei instituţii care ar fi divulgat informaţii cu caracter personal. Cu doi ani în urmă, Liliana Radu a obţinut câştig de cauză la CtEDO, iar Republica Moldova a fost obligată să-i achite despăgubiri în valoare de circa şase mii de euro.
Anadela Glavan a declarat pentru Moldova Curată că ea nu are nici o vină în acest dosar. „Acest caz s-a întâmplat în anul 2003. Atunci diagnosticul era scris chiar pe certificatele medicale. Abia mai târziu au apărut legile care reglementează drepturile pacientului sau legea cu privire la datele cu caracter personal. Aceste acte legislative nu au acţiune retroactivă. Curtea Supremă de Justiţie nu a găsit vinovată instituţia pe care o reprezint, dar nici pe mine ca director pentru divulgarea datelor personale despre această pacientă. Aşa că vom vedea cum se va expune instanţa”, ne-a declarat Anadela Glavan.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
Găsit vinovat de fals în declarația de avere și condamn...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, a fost restabilit în funcție. Judecătoarea Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău a dispus marți, 23 aprilie 2019, ca Ion Vrânceanu să fie reangajat, cu plata salariului neachitat și a despăgubirilor pentru absența de la serviciu în perioada 12 martie 2018 – 23 aprilie 2019. Solicitată timp două zile să explice cum va rezolva această situație, de vreme ce funcția este ocupată de mult timp, Direcția Educație a municipiului Chișinău a refuzat să ofere un răspuns.
Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor...
Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.