Fiica - ministră a Sănătăţii, mama - conducătoare a unei instituţii medicale
Ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, este suspectată de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese. Alianţa Anticorupţie a expediat o sesizare la Comisia Naţională de Integritate (CNI) în care menţionează că mama ministrei Sănătăţii, Anadela Glavan, care este şefa Asociaţiei Medicale Teritoriale (ATM) Centru din municipiul Chişinău, ar fi în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii (MS), condus de fiica sa.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, afirmă că membrii CNI ar trebui să analizeze dacă ministra Sănătăţii a admis sau nu un conflict de interese. „Declaraţia de interese personale a doamnei Ruxanda Glavan pentru anul 2015 nu este disponibilă pe pagina web a CNI, dar nici pe cea a Ministerului Sănătăţii. De aceea am fi dorit să ştim dacă ministra a declarat că mama sa este conducătoarea Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru”, afirmă Olga Bâtcă.
La rândul său, Ruxanda Glavan a declarat prin intermediul Serviciului de presă al Ministerului Sănătăţii, că în luna august 2015 a sesizat Comisia Naţională de Integritate, aducând la cunoştinţă faptul că în cadrul/subordinea Ministerului Sănătăţii activează persoane apropiate, care sunt în exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi ar putea intra în conflict de interese. În răspunsul oferit de instituţie, se mai spune că Anadela Glavan nu este subalterna ministrului Sănătăţii, deoarece fondatorul ATM Centru este Consiliul Municipal Chişinău, care numeşte şi eliberează din funcţie prin propriul ordin.
Într-adevăr, fondatorul acestei instituţii medicale este Consiliul Municipal Chişinău. ATM Centru este subordonată Direcţiei municipale Sănătate. „Indirect instituţia este subordonată şi MS, deoarece majoritatea documentelor şi ordinelor emise de minister sunt obligatorii pentru toate instituţiile medicale, indiferent de nivelul lor (municipal sau raional)”, spune Mihai Moldovanu, şeful Direcţiei Sănătate din municipiul Chişinău.
Moldovanu însă precizează că de angajarea conducătorilor asociaţiilor medicale teritoriale este responsabil doar MS. „Aceasta-i problema. Conform legii, Ministerul Sănătăţii organizează concursurile de numire a conducătorilor în toate instituţiile medicale din ţară. Însă eliberarea din funcţie se face de către fondator, iar dacă postul devine vacant, se anunţă ministerul pentru a petrece concursul de suplinire a funcţiei. Eu consider că rolul nostru ca fondator este unul secundar, cel principal îl are Ministerul Sănătăţii”, a adăugat Mihai Moldovanu.
CNI urmează să iniţieze procedura de control pe numele ministrei Sănătăţii pentru a stabili dacă a declarat eventualul conflict de interese atunci când a venit la conducea ministerului.
Mama ministrei va fi acţionată în judecată
Numele Anadelei Glavan a devenit cunoscut în aceste zile după ce Ministerul Justiţiei a publicat o listă în care sunt incluşi judecători, procurori şi alte persoane cu funcţii publice, ale căror acţiuni au contribuit la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fapt constatat prin hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, aceste persoane vor fi acţionate în instanţă şi urmează să compenseze valoarea bănească a prejudiciilor morale, materiale, cheltuielile suportate de Republica Moldova, pentru repararea drepturilor încălcate ale cetăţenilor şi agenţilor economici.
Anadela Glavan a fost inclusă în acea listă după ce o femeie, fost lector la Academia de Poliţie din Moldova a acţionat în judecată câteva instituţii pentru divulgarea neautorizată a datelor sale medicale. Este vorba despre Ministerul de Interne, unde era angajată petiţionara, dar şi o clinică de fertilizare in vitro. Potrivit hotărârii emise de CtEDO la 15 aprilie 2014, reclamanta Liliana Radu a depus o plângere la Curtea de la Strasbourg după ce vreme de 10 ani s-a judecat cu cele trei instituţii care ar fi divulgat informaţii cu caracter personal. Cu doi ani în urmă, Liliana Radu a obţinut câştig de cauză la CtEDO, iar Republica Moldova a fost obligată să-i achite despăgubiri în valoare de circa şase mii de euro.
Anadela Glavan a declarat pentru Moldova Curată că ea nu are nici o vină în acest dosar. „Acest caz s-a întâmplat în anul 2003. Atunci diagnosticul era scris chiar pe certificatele medicale. Abia mai târziu au apărut legile care reglementează drepturile pacientului sau legea cu privire la datele cu caracter personal. Aceste acte legislative nu au acţiune retroactivă. Curtea Supremă de Justiţie nu a găsit vinovată instituţia pe care o reprezint, dar nici pe mine ca director pentru divulgarea datelor personale despre această pacientă. Aşa că vom vedea cum se va expune instanţa”, ne-a declarat Anadela Glavan.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de...
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
Șefa Direcției Cultură a autonomiei găgăuze: „Nu am act...
Șefa Direcției Cultură a Executivului autonomiei găgăuze, Marina Semionova, despre care jurnaliștii din regiune au scris că ar avea o activitate paralelă cu cea de funcționar public, susține că nu defășoară activități de antreprenoriat. Ea afirmă că într-adevăr a prestat servicii de regizare și moderare a ceremoniilor până a veni în funcția publică, adică acum un an și jumătate. Portalul regional Nokta.md a publicat un video preluat de pe Facebook, în care ar apărea Marina Semionova moderând o nuntă. Un expert anticorupție spune că legislația ar permite funcționarilor prestarea unor servicii în afara orelor de program. Portalul Moldova Curată va sesiza Autoritatea Națională de Integritate să verifice această situație.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.