Profil candidat: Roman Boțan
Integritate în activitatea politică
Roman Boţan candidează pe circumscripția nr. 19 Orhei, din partea Partidului Liberal. A ajuns în Parlament pe lista Partidului Liberal, la 4 septembrie 2015. După absolvirea facultății în România şi obținerea unui master în științe politice, specialitatea administrare publică la Academia de Administrare Publică de la Chişinău, el a deţinut mai multe funcţii publice. Pentru prima dată a fost ales consilier orăşenesc la Orhei în 2003, când avea 22 de ani şi conducea organizaţia teritorială de tineret Noua Generație a Partidului Popular Creștin-Democrat (PPCD). Ulterior, din cauza diferențelor de viziuni politice cu conducerea PPCD, Roman Boțan a părăsit formaţiunea şi din 2010 este secretar interimar al organizaţiei teritoriale Orhei a PL, iar după alegerile locale din 2011 a revenit în Consiliul orăşenesc Orhei, dar deja ca membru al fracţiunii PL. În 2013 a fost numit viceprimar al or. Orhei, iar după alegerile locale din 2015, timp de trei luni, a exercitat funcţia de vicepreşedinte al raionului Orhei.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform declaraţiilor de avere şi interese personale depuse la CNI/ANI, în perioada 2014-2017, familia lui Roman Boţan, formată din cinci persoane, a avut două surse principale de venituri: salarii și indemnizaţiile primite de la CNAS pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani. Dacă în 2014, aflându-se în funcţia de viceprimar de Orhei, Roman Boţan a avut un salariu lunar de 6235 de lei, iar soţia a completat bugetul familiei cu o leafă de 1525 lei plus 923 lei indemnizaţia de la CNAS, atunci în anul 2016 veniturile familiei aproape s-au triplat, sursa principală fiind salariul de deputat şi plăţile compensatorii aferente acestuia.
În declarațiile pentru 2013-2015, la capitolul proprietăţi, Roman Boţan arată o casă nefinalizată cu suprafața de 125,1 m2, situată pe un teren de 0.06 ha, în valoare totală de 51 296 lei şi un teren agricol, cam cu aceeaşi suprafaţă, dar cu preţul de 319,23 lei, situat în extravilanul s. Budăi, Orhei. Începând cu anul 2016, din declaraţii lipseşte casa şi terenul aferent cu valoarea totală de 51 296 de lei, dar apare informaţia că în mai 2016 a vândut un bun imobil cu preţul de 75 000 de lei. Roman Boţan a explicat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat: „Cu mai mulţi ani în urmă am cumpărat o construcţie nefinalizată – o casă cu 2 etaje situată pe un teren de 6 ari. Imobilele (casa și terenul) erau înregistrate cu numere cadastrale diferite. Cu timpul mi-am dat seama că ne va fi foarte dificil să finalizăm casa, care, practic, trebuia demolată și ridicată din nou, şi am vândut-o contra acelei sume de 75 000 de lei, indicată în declaraţia pentru anul 2016. La Orhei am trăit cu familia într-o locuinţă închiriată. În prezent, temporar, stăm în casa-hotel a Parlamentului, destinată deputaților care nu locuiesc în capitală. Noi aproape tot timpul am lucrat în instituții bugetate de stat, iar cu salariile noastre, având în vedere că avem și 3 copii, n-am avut posibilitate să strângem până în prezent suma de 30-40 mii euro ca să cumpărăm o locuinţă și un autoturism. Analizăm varianta de procurare a unui apartament în ipotecă și urmează să luam o decizie în acest sens, cât de curând posibil”.
Integritatea în gestionarea funcțiilor publice și/sau de partid
În vara anului 2018 Roman Boţan a ajuns în atenția presei prin faptul că și-a anunțat demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. A făcut-o în semn de protest faţă de promovarea intensivă de către majoritatea parlamentară a modificărilor la Legea cetăţeniei, proiect cunoscut în prezent ca Legea ”cetățenie contra investiții”. Proiectul prevedea extinderea categoriilor de persoane care pot solicita cetățenia Republicii Moldova, astfel că în cazul unora nu va fi obligatoriu să cunoască prevederile Constituţiei şi limba de stat, iar numele vor putea fi secretizate. „Amendamentul prezentat (...) creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă. Modificările prezintă riscuri de securitate și corupție, confirmate şi prin constatarea Centrului Național Anticorupție (CNA) în raportul de expertiză”, a declarat atunci Roman Boțan. El a adăugat că şi-a expus temerile vizavi de proiect atât în cadrul Comisiei pe care o conducea, cât şi la ședința Biroului permanent al Parlamentului, iar pentru că nu ar fi fost auzit, a preferat să-și dea demisia decât să semneze, ca preşedinte de comisie, proiectul.
Roman Boțan este un adept al unirii Republicii Moldova cu România. La 7 decembrie 2015, el a semnat un act simbolic de unire, în timpul unei vizite în Legislativ a 78 de tineri din mai multe localități din raionul Orhei.
În luna mai 2017 Roman Boțan a făcut o interpelare către Consiliul Concurenţei privind legalitatea activităţii unităţilor de comerţ cu denumirea “Magazine de poduse sociale” şi comercializarea către cetățeni, inclusiv pensionari, a produselor sub sigla Partidului Șor. Primarul de Orhei și liderul acestui partid, Ilan Șor, a transmis prin intermediul avocaților un mesaj în care îl acuză pe deputat că ar fi împotriva orheienilor și că ar vrea ”într-un mod absolut josnic și fricos să distrugă proiectul social”.
În replica sa, Roman Boțan a menţionat că a răspuns la o petiție venită la comisia parlamentară din care făcea parte de la un cetățean care se referea nu la activitatea magazinelor sociale, ci la "legalitatea acțiunii de comercializare a produselor alimentare către cetățeni, inclusiv pensionari, sub sigla unui partid".
La 2 octombrie 2017 Roman Boţan a semnat, împreună cu alți deputați, un proiect de modificare a articolului 13 din Constituție, care se referă la corectarea denumirii limbii de stat din „limbă moldovenească” în „limba română”, iar în luna ianuarie 2018 – o inițiativă legislativă, prin care au propus ieșirea Republicii Moldova din componența CSI.
În luna aprilie 2018 Roman Boţan a rostit un discurs la ședința Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, solicitând acestui for să susțină Moldova, pentru a determina Rusia să își retragă trupele și munițiile din Transnistria, iar în luna iunie a aceluiași an făcut o interpelare către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării referitor la ridicarea la Comrat a unui monument dedicat grănicerilor pe care a fost gravată harta Rusiei.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedentele penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
Viceministrul Sănătății, luat la ochi de CNI
Comisia Națională de Integritate s-a autosesizat dintr-un articol publicat de portalul „Moldova Curată” și a inițiat un control din oficiu privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către viceministrul Sănătății, Octavian Grama.
Leova: președinte de raion fără declarație de avere pub...
Raionul Leova riscă să rămână fără președinte. Alegerea liberal-democratului Ion Gudumac, votat în această vară fără a fi creată o majoritate în Consiliul Raional, a fost contestată în instanță de reprezentanții Partidului Democrat (PDM), în frunte cu Efrosinia Grețu, fosta președintă de raion. Procesul este în prezent pe rol la Judecătoria Leova.
Constantin Becciev a fost restabilit în funcție: S.A „A...
Judecătoria Chișinău a emis, la 20 februarie curent, o decizie prin care a constatat că fostul director al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, a fost demis ilegal. Prin hotărârea instanței, Becciev a fost restabilit în funcție, iar instituția va trebui să-i plătească un prejudiciu moral în valoare de circa 34 de mii de lei și alte zece mii vor fi achitate pentru cheltuieli de judecată.
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt candidaţii Legislat...
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt singurii candidaţi din partea Parlamentului la funcţia de membru al Consiliului de Integritate. Tanasov este un simpatizant al Partidului Democrat, iar Sergiu Ostaf - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).
Aici așteptăm comentariul tău!