Judecători supăraţi pe jurnalişti

Arhiva 29 septembrie 2016 1674

Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.



Unul dintre magistraţii care s-a supărat pe jurnalişti atunci când a fost întrebat despre provenienţa sumei de un milion de lei, pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru anul 2015, este Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni.

Anul trecut, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat acestuia peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro), suma fiind contravaloarea unui apartament cu două camere. Solicitat de Moldova Curată să spună dacă decizia de alocare a acestei sume a fost avizată de către primarul Dorin Chirtoacă, dar şi de Consiliul Municipal, magistratul a răspuns: “Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.

Un alt magistrat supărat pe jurnalişti este Lilia Ţurcan, preşedinta Judecătoriei Donduşeni. Recent, Moldova Curată a publicat un articol în care se arăta că judecătoarea a contractat un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în 10 ani, iar suma pe care trebuie să o plătească lunar băncii este echivalentă cu salariul său. Lilia Ţurcan s-a arătat indignată atunci când a fost întrebată ce a gajat de a împrumutat aşa sumă mare. Eu chiar mă revolt, eu în primul rând nu ştiu cine sunteţi dumneavoastră la telefon. Eu nu-mi dau seama cu cine vorbesc. Aveţi vreun document, vreo legitimaţie care vă legiferează în faţa mea, ca eu să vă răspund la întrebări? Poate să mă sune oricine. Mai daţi-vă seama, de parcă sunt în faţa anchetatorului! Eu v-am răspuns normal la prima întrebare. Dar, nu – că merge a doua, merge a treia, merge a patra. Un om nu poate să fie interogat de nimeni, până nu este asistat de un avocat”, a declarat supărată magistrata.

Averea magistraţilor, secret comercial?

Vicepreşedintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău, Radu Ţurcanu, crede, de asemenea că jurnaliştilor nu trebuie să le dea explicaţii referitor la averea sa. Întrebat de ce nu indică valoarea autoturismelor pe care le deţine: un Mercedes Benz şi o Toyota Corola, ambele maşini fiind foarte scumpe, acesta a motivat că este secret comercial. Nu am declarat preţul maşinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleaşi maşini, valoarea fiind deja indicată o dată”, spune magistratul.

Mariana Raţă, jurnalistă la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, este de părere că judecătorii au o comunicare defectuoasă cu jurnaliştii, de aceea ar avea nevoie de instruiri în acest domeniu.. “Recomandările anterioare din Codul de etică al magistraţilor le indica acestora să evite discuţiile cu presa, dar trebuie de menţionat că acestea se refereau la comentarii pe cauzele judecate de magistraţi. Judecătorii au nevoie de instruiri pentru a depăşi această situaţie şi pentru a deveni mai deschişi faţă de presă, dar şi pentru a învăţa cum să comunice eficient cu mass-media”, afirmă jurnalista.

La rândul său, Carolina Mangîr, specialist principal în cadrul Serviciului protocol, relaţii cu publicul şi mass-media de la Consiliul Superior al Magistraturii, a menţionat că nici magistraţii şi nici funcţionarii responsabili de relaţiile cu publicul din instanţele din ţară nu beneficiază de cursuri în domeniul comunicării.

În opinia juristei Tatiana Puiu, judecătorii nu au nevoie de instruiri în domeniul comunicării. Potrivit ei, magistraţii pur şi simplu trebuie să respecte legea privind accesul la informaţie şi să răspundă jurnaliştilor la întrebările ce ţin de activitatea lor în sectorul public, dar şi să-şi completeze corect declaraţiile de avere şi de interese personale.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 

18 septembrie 2017
826
Arhiva

Judecătoarea Maria Muruianu a oprit de două ori anchete...

Judecătoarea Maria Muruianu a suspendat de două ori ordinele Ministerului Educației prin care fosta directoare a Centrului pentru Copii și Tineret ”Artico”, Aurelia Hâncu, era suspendată din funcție. Unul din aceste ordine a ajuns în atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după o plângere depusă de ministrul Educației, Maia Sandu. CSM a dispus începerea unei verificări de către Inspecția Judiciară, astfel că judecătoarea de la Judecătoria sectorului Buiucani riscă să fie sancționată disciplinar.

31 martie 2015
902
Arhiva

Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...

În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.

02 septembrie 2013
1027
Arhiva

Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor...

Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.

22 noiembrie 2016
883
Arhiva

Profil candidat: Dumitru Pavel

Integritate în activitatea politică

29 ianuarie 2019
2769
Arhiva

Diferenţa vădită între voinţa declarată şi cea real ang...

Cele mai importante instrumente de prevenire a corupţiei în serviciul public sunt declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţilor, precum şi vegherea asupra intereselor personale ale agenţilor publici.

02 iulie 2013
925