Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
Unul dintre magistraţii care s-a supărat pe jurnalişti atunci când a fost întrebat despre provenienţa sumei de un milion de lei, pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru anul 2015, este Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni.
Anul trecut, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat acestuia peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro), suma fiind contravaloarea unui apartament cu două camere. Solicitat de Moldova Curată să spună dacă decizia de alocare a acestei sume a fost avizată de către primarul Dorin Chirtoacă, dar şi de Consiliul Municipal, magistratul a răspuns: “Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.
Un alt magistrat supărat pe jurnalişti este Lilia Ţurcan, preşedinta Judecătoriei Donduşeni. Recent, Moldova Curată a publicat un articol în care se arăta că judecătoarea a contractat un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în 10 ani, iar suma pe care trebuie să o plătească lunar băncii este echivalentă cu salariul său. Lilia Ţurcan s-a arătat indignată atunci când a fost întrebată ce a gajat de a împrumutat aşa sumă mare. ”Eu chiar mă revolt, eu în primul rând nu ştiu cine sunteţi dumneavoastră la telefon. Eu nu-mi dau seama cu cine vorbesc. Aveţi vreun document, vreo legitimaţie care vă legiferează în faţa mea, ca eu să vă răspund la întrebări? Poate să mă sune oricine. Mai daţi-vă seama, de parcă sunt în faţa anchetatorului! Eu v-am răspuns normal la prima întrebare. Dar, nu – că merge a doua, merge a treia, merge a patra. Un om nu poate să fie interogat de nimeni, până nu este asistat de un avocat”, a declarat supărată magistrata.
Averea magistraţilor, secret comercial?
Vicepreşedintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău, Radu Ţurcanu, crede, de asemenea că jurnaliştilor nu trebuie să le dea explicaţii referitor la averea sa. Întrebat de ce nu indică valoarea autoturismelor pe care le deţine: un Mercedes Benz şi o Toyota Corola, ambele maşini fiind foarte scumpe, acesta a motivat că este secret comercial. „Nu am declarat preţul maşinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleaşi maşini, valoarea fiind deja indicată o dată”, spune magistratul.
Mariana Raţă, jurnalistă la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, este de părere că judecătorii au o comunicare defectuoasă cu jurnaliştii, de aceea ar avea nevoie de instruiri în acest domeniu.. “Recomandările anterioare din Codul de etică al magistraţilor le indica acestora să evite discuţiile cu presa, dar trebuie de menţionat că acestea se refereau la comentarii pe cauzele judecate de magistraţi. Judecătorii au nevoie de instruiri pentru a depăşi această situaţie şi pentru a deveni mai deschişi faţă de presă, dar şi pentru a învăţa cum să comunice eficient cu mass-media”, afirmă jurnalista.
La rândul său, Carolina Mangîr, specialist principal în cadrul Serviciului protocol, relaţii cu publicul şi mass-media de la Consiliul Superior al Magistraturii, a menţionat că nici magistraţii şi nici funcţionarii responsabili de relaţiile cu publicul din instanţele din ţară nu beneficiază de cursuri în domeniul comunicării.
În opinia juristei Tatiana Puiu, judecătorii nu au nevoie de instruiri în domeniul comunicării. Potrivit ei, magistraţii pur şi simplu trebuie să respecte legea privind accesul la informaţie şi să răspundă jurnaliştilor la întrebările ce ţin de activitatea lor în sectorul public, dar şi să-şi completeze corect declaraţiile de avere şi de interese personale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Niciun minister nu a sesizat CNA cu privire la cazuri d...
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
Prime acordate ilegal la Direcția învățământ Cahul
Șefa Direcției Generale Învățământ a raionului Cahul, Tatiana Hulub, este suspendată din funcție în urma unor nereguli descoperite de Inspecția Financiară și investigate în prezent de către procurori. Potrivit inspectorilor, funcționara a emis ordine prin care și-a atribuit ilegal prime cu ocazia sărbătorilor, a permis plata către agenți economici a unor lucrări care nu ar fi fost executate, iar din depozite ar fi lipsit mai multe materiale de construcție achiziționate de către Direcție. Acum Tatiana Hulub are calitatea de bănuit într-un dosar deschis de Procuratura Cahul pentru delapidare. Ea spune că a fost suspendată din funcție ilegal și că toate acțiunile în privința sa ar avea motive politice. Experta anticorupţie Galina Bostan afirmă că gestionarea incorectă a banilor publici de către autorităţi afectează imaginea instituţiei, dar şi integritatea persoanei cu funcţie de răspundere.
Campania „Fii cu ochii pe autorități!” a ajuns la Hârbo...
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.