Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii alegătorilor
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
”Nu avem nimic de ascuns”
„Legea nu reglementează publicarea acestor rapoarte anuale pe paginile web ale partidelor. Dacă aveţi nevoie de ele, le puteţi lua de la sediul partidului nostru. Contabila vi le va pune la dispoziţie”. Aceasta a fost replica lui Victor Roşca, membrul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), atunci când a fost întrebat dacă partidul intenţionează să-şi facă public raportul financiar anual. Şi Boris Vieru, membru al Partidului Liberal (PL), afirmă că partidele politice sunt obligate să-şi facă publice rapoartele financiare doar în cadrul campaniilor electorale, nu şi cele anuale. La rândul său, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat (PD) din Moldova, recunoaşte că raportul financiar al partidului nu este făcut public pe pagina web a partidului, dar a specificat că acesta va fi plasat pe site. ”Voi vorbi cu contabila să-l publicăm, nu avem nimic de ascuns, trebuie să avem o activitate transparentă”, susţine preşedintele de onoare al PDM.
Mai multă transparenţă – mai puţine suspiciuni
Jurnalistul francez Jean-Marie este de părere că, indiferent dacă actualul cadru normativ prevede sau nu publicarea rapoartelor anuale ale partidelor, totuşi acestea ar fi bine să le prezinte publicului. „Un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, va pierde încrederea cetăţenilor care l-au ales dacă nu manifestă o transparenţă a activităţii sale financiare. Dacă pe site-urile partidelor vor fi afişate contribuţiile şi cheltuielile anuale, vor fi reduse considerabil suspiciunile că acestea ar fi cheltuit sume foarte mari în timpul anului, dar şi în cadrul campaniilor electorale”, a declarat pentru Moldova Curată jurnalistul francez.
Potrivit Legii privind partidele politice, anual, până la 31 martie, partidele politice prezintă rapoartele financiare la Curtea de Conturi, la Ministerul Finanţelor şi la cel al Justiţiei. Curtea de Conturi verifică dacă partidele au gestionat corect subvenţiile primite de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, verifică restul veniturilor. Aşadar, actualul cadru legislativ privind partidele politice nu prevede ca acestea să-şi facă publice rapoartele financiare anuale.
Proiectul de lege care impune claritate şi transparenţă
Natalia Iuraşcu, directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instituţie ce activează pe lângă Comisia Electorală Centrală (CEC), este de părere că, la momentul actual, partidele politice sunt mai puţin transparente în afara campaniilor electorale decât şi-ar dori alegătorii, mass-media, organizaţiile locale sau internaţionale. „Despre netransparenţa activităţii financiare a partidelor din R. Moldova este pomenit în toate rapoartele de observare ale OSCE, de aceea a fost necesar de elaborat un proiect de lege privind finanţarea partidelor politice în care să fie menţionat că acestea trebuie să-şi facă publică activitatea financiară anuală. Unul dintre obiectivele reformei finanţării partidelor a fost să aducă claritate și transparenţă la acest capitol şi anume prin publicarea rapoartelor anuale atât pe site-ul partidului politic, cât şi al CEC. Aceste rapoarte anuale, împreună cu opinia auditului independent după verificarea lor, vor fi disponibile pentru orice persoană interesată. Aceasta propunere a fost avizată pozitiv de toate organizaţiile care au expertizat proiectul de lege”, susţine Natalia Iuraş.
Potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice în R. Moldova, informaţiile despre venituri şi cheltuieli, inclusiv identitatea donatorilor, vor fi plasate pe pagina oficială a CEC în termen de două săptămâni de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La vârsta de 29 de ani, președintele raionului Drochia,...
Raionul Drochia are un nou președinte, după ce, la 7 iunie, Vasile Grădinaru și-a prezentat demisia. În locul său la șefia raionului a fost numit Ion Dascăl, fost consilier raional din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM). Noul președinte a venit la conducerea raionului sărac, întrucât nu a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 nici un venit, proprietăți sau bunuri. Demnitarul susține că lucrează împreună cu tatăl său, de aceea nu a indicat nimic în declarația de avere.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul...
Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor
Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.
