Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii alegătorilor
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
”Nu avem nimic de ascuns”
„Legea nu reglementează publicarea acestor rapoarte anuale pe paginile web ale partidelor. Dacă aveţi nevoie de ele, le puteţi lua de la sediul partidului nostru. Contabila vi le va pune la dispoziţie”. Aceasta a fost replica lui Victor Roşca, membrul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), atunci când a fost întrebat dacă partidul intenţionează să-şi facă public raportul financiar anual. Şi Boris Vieru, membru al Partidului Liberal (PL), afirmă că partidele politice sunt obligate să-şi facă publice rapoartele financiare doar în cadrul campaniilor electorale, nu şi cele anuale. La rândul său, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat (PD) din Moldova, recunoaşte că raportul financiar al partidului nu este făcut public pe pagina web a partidului, dar a specificat că acesta va fi plasat pe site. ”Voi vorbi cu contabila să-l publicăm, nu avem nimic de ascuns, trebuie să avem o activitate transparentă”, susţine preşedintele de onoare al PDM.
Mai multă transparenţă – mai puţine suspiciuni
Jurnalistul francez Jean-Marie este de părere că, indiferent dacă actualul cadru normativ prevede sau nu publicarea rapoartelor anuale ale partidelor, totuşi acestea ar fi bine să le prezinte publicului. „Un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, va pierde încrederea cetăţenilor care l-au ales dacă nu manifestă o transparenţă a activităţii sale financiare. Dacă pe site-urile partidelor vor fi afişate contribuţiile şi cheltuielile anuale, vor fi reduse considerabil suspiciunile că acestea ar fi cheltuit sume foarte mari în timpul anului, dar şi în cadrul campaniilor electorale”, a declarat pentru Moldova Curată jurnalistul francez.
Potrivit Legii privind partidele politice, anual, până la 31 martie, partidele politice prezintă rapoartele financiare la Curtea de Conturi, la Ministerul Finanţelor şi la cel al Justiţiei. Curtea de Conturi verifică dacă partidele au gestionat corect subvenţiile primite de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, verifică restul veniturilor. Aşadar, actualul cadru legislativ privind partidele politice nu prevede ca acestea să-şi facă publice rapoartele financiare anuale.
Proiectul de lege care impune claritate şi transparenţă
Natalia Iuraşcu, directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instituţie ce activează pe lângă Comisia Electorală Centrală (CEC), este de părere că, la momentul actual, partidele politice sunt mai puţin transparente în afara campaniilor electorale decât şi-ar dori alegătorii, mass-media, organizaţiile locale sau internaţionale. „Despre netransparenţa activităţii financiare a partidelor din R. Moldova este pomenit în toate rapoartele de observare ale OSCE, de aceea a fost necesar de elaborat un proiect de lege privind finanţarea partidelor politice în care să fie menţionat că acestea trebuie să-şi facă publică activitatea financiară anuală. Unul dintre obiectivele reformei finanţării partidelor a fost să aducă claritate și transparenţă la acest capitol şi anume prin publicarea rapoartelor anuale atât pe site-ul partidului politic, cât şi al CEC. Aceste rapoarte anuale, împreună cu opinia auditului independent după verificarea lor, vor fi disponibile pentru orice persoană interesată. Aceasta propunere a fost avizată pozitiv de toate organizaţiile care au expertizat proiectul de lege”, susţine Natalia Iuraş.
Potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice în R. Moldova, informaţiile despre venituri şi cheltuieli, inclusiv identitatea donatorilor, vor fi plasate pe pagina oficială a CEC în termen de două săptămâni de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimi...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au respins solicitarea deputatului comunist Grigore Petrenco de a verifica averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în declarația de avere acum doi ani, când era deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. Potrivit vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă, parlamentarul nu a confirmat acuzațiile cu documente. Reprezentantul Comisiei susține că Grigore Petrenco ar urmări interese electorale.
Deputatul Grigore Repeșciuc a acumulat zeci de mii de l...
Deputatul democrat Grigore Repeșciuc, acum degrevat deoarece candidează la un nou mandat de primar al orașului Căușeni, s-a pomenit acționat in judecată de către Intreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 15 din Chișinău, pentru neplata datoriilor la utilități. Datoria a ajuns la peste 40 de mii de lei, ne-a spus jurista Intrepinderii, iar prima ședință de judecată in acest litigiu ar urma să aibă loc pe 30 octombrie 2019. De cealaltă parte, Grigore Repeșciuc spune că a aflat de la noi despre aceste datorii.
Plahotniuc, Muruianu, Toma și alți funcționari, pe agen...
În şedinţa de joi, 31 octombrie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va decide iniţierea procedurii de control pe numele a şapte persoane cu funcţii de răspundere şi va examina rezultatele controlului pe numele a încă cinci funcționari.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.