Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii alegătorilor
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
”Nu avem nimic de ascuns”
„Legea nu reglementează publicarea acestor rapoarte anuale pe paginile web ale partidelor. Dacă aveţi nevoie de ele, le puteţi lua de la sediul partidului nostru. Contabila vi le va pune la dispoziţie”. Aceasta a fost replica lui Victor Roşca, membrul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), atunci când a fost întrebat dacă partidul intenţionează să-şi facă public raportul financiar anual. Şi Boris Vieru, membru al Partidului Liberal (PL), afirmă că partidele politice sunt obligate să-şi facă publice rapoartele financiare doar în cadrul campaniilor electorale, nu şi cele anuale. La rândul său, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat (PD) din Moldova, recunoaşte că raportul financiar al partidului nu este făcut public pe pagina web a partidului, dar a specificat că acesta va fi plasat pe site. ”Voi vorbi cu contabila să-l publicăm, nu avem nimic de ascuns, trebuie să avem o activitate transparentă”, susţine preşedintele de onoare al PDM.
Mai multă transparenţă – mai puţine suspiciuni
Jurnalistul francez Jean-Marie este de părere că, indiferent dacă actualul cadru normativ prevede sau nu publicarea rapoartelor anuale ale partidelor, totuşi acestea ar fi bine să le prezinte publicului. „Un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, va pierde încrederea cetăţenilor care l-au ales dacă nu manifestă o transparenţă a activităţii sale financiare. Dacă pe site-urile partidelor vor fi afişate contribuţiile şi cheltuielile anuale, vor fi reduse considerabil suspiciunile că acestea ar fi cheltuit sume foarte mari în timpul anului, dar şi în cadrul campaniilor electorale”, a declarat pentru Moldova Curată jurnalistul francez.
Potrivit Legii privind partidele politice, anual, până la 31 martie, partidele politice prezintă rapoartele financiare la Curtea de Conturi, la Ministerul Finanţelor şi la cel al Justiţiei. Curtea de Conturi verifică dacă partidele au gestionat corect subvenţiile primite de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, verifică restul veniturilor. Aşadar, actualul cadru legislativ privind partidele politice nu prevede ca acestea să-şi facă publice rapoartele financiare anuale.
Proiectul de lege care impune claritate şi transparenţă
Natalia Iuraşcu, directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instituţie ce activează pe lângă Comisia Electorală Centrală (CEC), este de părere că, la momentul actual, partidele politice sunt mai puţin transparente în afara campaniilor electorale decât şi-ar dori alegătorii, mass-media, organizaţiile locale sau internaţionale. „Despre netransparenţa activităţii financiare a partidelor din R. Moldova este pomenit în toate rapoartele de observare ale OSCE, de aceea a fost necesar de elaborat un proiect de lege privind finanţarea partidelor politice în care să fie menţionat că acestea trebuie să-şi facă publică activitatea financiară anuală. Unul dintre obiectivele reformei finanţării partidelor a fost să aducă claritate și transparenţă la acest capitol şi anume prin publicarea rapoartelor anuale atât pe site-ul partidului politic, cât şi al CEC. Aceste rapoarte anuale, împreună cu opinia auditului independent după verificarea lor, vor fi disponibile pentru orice persoană interesată. Aceasta propunere a fost avizată pozitiv de toate organizaţiile care au expertizat proiectul de lege”, susţine Natalia Iuraş.
Potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice în R. Moldova, informaţiile despre venituri şi cheltuieli, inclusiv identitatea donatorilor, vor fi plasate pe pagina oficială a CEC în termen de două săptămâni de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
INTERVIU// Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul po...
Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare.
Procurorul raionului Ștefan Vodă: „Din salariul de proc...
Petru Tofan, procurorul raionului Ștefan Vodă, deține în prezent trei apartamente: unul în orașul Ștefan Vodă și două la Chișinău. El are 4 copii și conduce procuratura raională din anul 2005. Un apartament i-a fost repartizat de către Consiliul Raional Ștefan-Vodă, iar altele două le-a cumpărat, în baza unor contracte de investiții, cu banii părinților săi, care au vândut proprietăți la Florești și în capitală. Procurorul spune că are toate contractele și poate justifica orice achiziție, menționând că numai datorită părinților săi are locuință.
Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Bani publici plătiţi pentru lustruirea imaginii preşedi...
Consiliul Raional Leova a plătit în luna iunie 6 mii de lei publicaţiei „Literatura şi Arta” pentru un articol în care i-au fost aduse laude preşedintei raionului, Efrosinia Greţu, membră a Partidului Democrat (PD). Unii consilieri susţin că banii nu erau planificaţi în bugetul local, de aceea o învinuiesc pe preşedintă că ar face abuz de banii publici pentru a se promova, dar şi pentru a face imagine partidului pe care îl reprezintă.
Președintele raionului Ocnița a lăsat propria afacere î...
Președintele raionului Ocnița, socialistul Vasili Romaniuc, vine într-o funcție publică de la conducerea unei afaceri de milioane de lei. El deține împreună cu soția și cu un fiu întreprinderea ”Petrol Prestigiu”, care are o stație PECO și desfășoară activități în agricultură. În trecut, întreprinderea a fost implicată într-un scandal, legat de arendarea a 150 de hectare de livadă în satul Ocnița.