Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii alegătorilor
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
”Nu avem nimic de ascuns”
„Legea nu reglementează publicarea acestor rapoarte anuale pe paginile web ale partidelor. Dacă aveţi nevoie de ele, le puteţi lua de la sediul partidului nostru. Contabila vi le va pune la dispoziţie”. Aceasta a fost replica lui Victor Roşca, membrul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), atunci când a fost întrebat dacă partidul intenţionează să-şi facă public raportul financiar anual. Şi Boris Vieru, membru al Partidului Liberal (PL), afirmă că partidele politice sunt obligate să-şi facă publice rapoartele financiare doar în cadrul campaniilor electorale, nu şi cele anuale. La rândul său, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat (PD) din Moldova, recunoaşte că raportul financiar al partidului nu este făcut public pe pagina web a partidului, dar a specificat că acesta va fi plasat pe site. ”Voi vorbi cu contabila să-l publicăm, nu avem nimic de ascuns, trebuie să avem o activitate transparentă”, susţine preşedintele de onoare al PDM.
Mai multă transparenţă – mai puţine suspiciuni
Jurnalistul francez Jean-Marie este de părere că, indiferent dacă actualul cadru normativ prevede sau nu publicarea rapoartelor anuale ale partidelor, totuşi acestea ar fi bine să le prezinte publicului. „Un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, va pierde încrederea cetăţenilor care l-au ales dacă nu manifestă o transparenţă a activităţii sale financiare. Dacă pe site-urile partidelor vor fi afişate contribuţiile şi cheltuielile anuale, vor fi reduse considerabil suspiciunile că acestea ar fi cheltuit sume foarte mari în timpul anului, dar şi în cadrul campaniilor electorale”, a declarat pentru Moldova Curată jurnalistul francez.
Potrivit Legii privind partidele politice, anual, până la 31 martie, partidele politice prezintă rapoartele financiare la Curtea de Conturi, la Ministerul Finanţelor şi la cel al Justiţiei. Curtea de Conturi verifică dacă partidele au gestionat corect subvenţiile primite de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, verifică restul veniturilor. Aşadar, actualul cadru legislativ privind partidele politice nu prevede ca acestea să-şi facă publice rapoartele financiare anuale.
Proiectul de lege care impune claritate şi transparenţă
Natalia Iuraşcu, directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instituţie ce activează pe lângă Comisia Electorală Centrală (CEC), este de părere că, la momentul actual, partidele politice sunt mai puţin transparente în afara campaniilor electorale decât şi-ar dori alegătorii, mass-media, organizaţiile locale sau internaţionale. „Despre netransparenţa activităţii financiare a partidelor din R. Moldova este pomenit în toate rapoartele de observare ale OSCE, de aceea a fost necesar de elaborat un proiect de lege privind finanţarea partidelor politice în care să fie menţionat că acestea trebuie să-şi facă publică activitatea financiară anuală. Unul dintre obiectivele reformei finanţării partidelor a fost să aducă claritate și transparenţă la acest capitol şi anume prin publicarea rapoartelor anuale atât pe site-ul partidului politic, cât şi al CEC. Aceste rapoarte anuale, împreună cu opinia auditului independent după verificarea lor, vor fi disponibile pentru orice persoană interesată. Aceasta propunere a fost avizată pozitiv de toate organizaţiile care au expertizat proiectul de lege”, susţine Natalia Iuraş.
Potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice în R. Moldova, informaţiile despre venituri şi cheltuieli, inclusiv identitatea donatorilor, vor fi plasate pe pagina oficială a CEC în termen de două săptămâni de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Ministrul de Interne, cu locuință de lux donată de pări...
Noul ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, locuiește într-o casă scumpă, amplasată in suburbia Durlești a capitalei, pe care părinții săi, care locuiesc in satul Măcărești, r-l Ungheni, i-au donat-o 7 ani in urmă. Despre asta scrie Ziarul de Gardă, care a analizat patrimoniul și veniturile membrilor Guvernului Ion Chicu.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Guvernul României a făcut legământ de integritate
Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.
Aici așteptăm comentariul tău!