Parlamentul este acuzat de furt
Parlamentul este acuzat că ar fi furat statului 12 milioane de lei printr-o lege adoptată la ultima ședință a Legislativului din această sesiune. Documentul prevede scutirea de plata impozitelor și a taxelor de stat a companiei de construcții „Glorinal”, despre care se spune că ar aparține lui Oleg Voronin, fiul liderului comunist. Deputații care au venit cu această inițiativă afirmă că aceasta a fost singura soluție de a scăpa Mănăstirea Curchi de datoriile pe care le avea față de acest agent economic încă de pe timpul guvernării comuniste. Guvernul însă nu a văzut cu ochi buni intenția parlamentarilor.
Intenții nobile
Legea adoptată vinerea trecută de către Parlament prevede că, prin derogarea de la normele legale, SRL „Glorinal” să fie scutit de plata impozitelor pe venit, a impozitelor pe bunurile imobiliare, a contribuțiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, și de plata altor taxe calculate la bugetul de stat, în valoare de 12 milioane de lei, din contul datoriilor formate în procesul executării lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Complexului monastic Curchi. Autori ai inițiativei legislative sunt deputații Veaceslav Ioniță (președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe), Vadim Cojocaru, Iurie Chiorescu. A semnat proiectul și Marian Lupu, pe atunci încă președinte al Parlamentului. De altfel, reparația Mănăstirii Curchi a avut loc sub patronajul lui Lupu pe când acesta era spicher în Parlamentul comunist din 2005-2009. Călugării de la mănăstire au dezvăluit anterior că pe unul dintre clopotele aduse la Curchi era însemnat chiar numele lui Marian Lupu.
Precedent periculos
Ceea ce autorii legii au considerat că este o intenție nobilă de a salva o mănăstire, Guvernul a văzut ca fiind un precedent periculos. Executivul a dat aviz negativ proiectului, pe motiv că „realizarea propunerii privind scutirea de plata unor impozite și taxe numai a SRL „Glorinal” va atrage după sine încălcarea echității fiscale, care prevede tratarea egală a persoanelor fizice și juridice care activează în condiții similare în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale, precum și crearea de precedent pentru alți agenți economici privind conformarea fiscală benevolă”.
Executivul mai atenționează asupra faptului că reconstrucția Complexului Curchi nu a fost preconizată spre finanțare din bugetul de stat, de aceea, în cadrul acestor programe investiționale, lipsește temeiul legal pentru recunoașterea datoriei bugetului la acest obiect. Tot în avizul Guvernului se menționează că situația bugetului de stat este de așa natură, încât resursele disponibile ale acestuia nu sunt suficiente nici pentru acoperirea angajamentelor asumate deja de către Guvern, cu atât mai puțin pentru asumarea de noi angajamente. Indicând aceste și alte argumente, Guvernul a lăsat la discreția Parlamentului decizia de adoptare a proiectului de lege.
Oportunitatea de la Guvern
„Avizul Guvernului s-a referit mai mult la oportunitatea inițiativei și nu la caracterul său legal. Dacă Executivul amintește despre precedent, trebuie să spunem aici că la solicitarea lor am creat mai multe precedente, în diferite domenii, pentru a salva unele situații. Și în acest caz, soluția de scutire de impozite a companiei private a fost aleasă după mai bine de două luni de consultații. Am căutat și alte soluții, dar asta este singura posibilă în acest caz în care statul nu dispune de 20 de milioane de lei pentru a plăti datoria mănăstirii față de „Glorinal”. Urmează să vedem de unde se vor găsi alte opt milioane de lei pentru a achita toată suma datorată”, a declarat pentru portalul Moldova Curată deputatul Veaceslav Ioniță.
Întrebat ce crede despre poziția Guvernului potrivit căreia lipsește temeiul legal pentru recunoașterea datoriei bugetului la acest obiect, deputatul a declarat că o astfel de abordare este lipsită de etică. „Mănăstirea Curchi se află la balanța Ministerului Culturii. Este o proprietate de stat. Nu putem să ne eschivăm de la plata acestor datorii și nici nu are rost să trecem prin procedură de judecată pentru a fi obligați să plătim”, a mai spus el, precizând că, deși „Glorinalul” a acceptat soluția propusă de Parlament, și-ar fi dorit să primească banii cash.
Deputații comuniști nu au votat pentru această lege.
Societatea civilă le-a sărit în cap
Societatea civilă a avut o atitudine extrem de critică față de acest document. Secretarul general al Consiliului Naţional al ONG-urilor din R. Moldova, Antonița Fonari, tot ea vicepreședintă a Consiliului Național pentru Participare, a acuzat Parlamentul că ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 12 milioane de lei prin această lege. „Ar ţine de competenţa şi onoarea opoziţiei politice să conteste decizia majorităţii parlamentare”, scrie Fonari pe blogul său, precizând că Consiliul Naţional al ONG-urilor a încercat „să convingă prin argumente omeneşti membrii Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană să nu comită această tâlhărie de proporţii”.
Preoții îi laudă
La polul opus, preoții de la Mănăstirea Curchi se bucură că în sfârșit au scăpat de această povară. „Nu cunosc prea multe detalii, dar știu că încă de prin 2008 batem drumurile în căutarea banilor pentru a plăti această datorie. Ministerul Culturii doar cu numele a avut grijă de noi. În afara inscripției de la intrare că mănăstirea ar fi ocrotită de stat, nu a mai făcut nimic. Poate că unii critică modul în care a fost efectuată restaurarea mănăstirii, dar noi nu avem obiecții față de firma care a efectuat lucrările. Asupra calității lucrărilor a vegheat o comisie întreagă”, ne-a comunicat părintele Iov de la Mănăstirea Curchi.
Anterior, în presă s-a scris, cu referire la unii critici de artă, că refacerile arhitecturale de la Mănăstirea Curchi sunt „o crimă”. Potrivit acestora, mai multe elemente ale arhitecturii româneşti de la mănăstire au fost schimonosite.
Părintele Iov ne asigură însă că obiectele istorice de la mănăstire au fost păstrate.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul d...
Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.
Ministrul Mediului și-a angajat finul de cununie în fun...
Noul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, l-a angajat în funcția de consilier al său și șef de cabinet pe finul său de cununie, Alexandru Bostan. Acesta i-a fost și asistent la Parlament, când Munteanu a fost deputat. Alexandru Bostan are 30 de ani și este profesor de drept la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
