ICPC a obţinut câştig de cauză în toate cele patru procese pornite în campania electorală din noiembrie 2010 de către politicienii cu probleme de integritate

ICPC: la zi 28 noiembrie 2013 947

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), constituită în 2009 de un grup de organizaţii neguvernamentale pentru a monitoriza integritatea candidaţilor din listele electorale ale partidelor la alegerile parlamentare, a obţinut câştig de cauză în toate procesele pornite de către formaţiunile politice şi politicienii supăraţi că, în cadrul campaniei electorale din 2010, au fost incluşi în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate.   



Organizaţiile ICPC au fost acţionate în instanţă de către Partidul Comuniştilor care a intrat în „Lista neagră” cu 22 de candidaţi, Partidul Democrat cu doi candidaţi, dar şi de fostul ministru al Tehnologiilor Informaţionale Alexandru Oleinic, candidat pe listele AMN, şi Ştefan Urâtu, candidat pe listele Partidului Liberal. Reamintim că, la acel moment, exista un precedent judiciar: ICPC obţinuse câştig de cauză întrun proces pornit de către Ion Prisăcaru, candidat pe listele PSD în alegerile din 29 iulie 2009.  

Ultimul proces a fost finalizat în noiembrie curent cu decizia CSJ de a casa hotărârea Curţii de Apel prin care s-a dat câştig de cauză Partidului Democrat în procesul pornit împotriva ICPC.

Chiar dacă pe durata proceselor de judecată ICPC a constatat o practică judiciară neuniformă, după trei ani de peregrinări prin procese, s-a obţinut câştig de cauză în toate cele patru procese de judecată, dovedind că vocea societăţii civile este importantă, mai cu seamă atunci când cetăţenii sunt chemaţi la urne să-şi exercite dreptul de vot în favoarea politicienilor care pretind la o funcţie publică.

Candidaţii au fost monitorizaţi atât în cele două scrutine electorale din 2009, cât şi la anticipatele din 2010. Jurnalişti de investigaţie s-au documentat referitor la listele candidaţilor la funcţia de deputat din partea partidelor politice cu şanse reale de a accede în Legislativ în baza a 7 criterii, printre care: declararea averii şi corespunderea acesteia cu proprietăţile real deţinute, utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid, maladministrarea funcţiilor publice şi private pe care le-au deţinut candidaţii până la lansarea în politică. La baza monitorizării au stat exclusiv surse deschise, în mod special, documente publice, cum ar fi auditul Curţii de Conturi, rezultatele controalelor efectuate de organele de control, hotărâri de judecată, dar şi materialele de presă.

Dacă în cele două scrutine electorale din 2009 ICPC a avut posibilitatea să distribuie cetăţenilor  broşura „Cunoaşte-ţi candidatul!” cu lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate, în 2010 ICPC a fost împiedicată să facă acest lucru. Urmare a cererilor lui Alexandru Oleinic, ale Partidului Democrat şi Partidului Comuniştilor, care au acţionat ICPC în judecată, Judecătoria Centru din Chişinău a pus sechestru pe stocul de broşuri, privând astfel cetăţenii de dreptul de a fi informaţi despre cei care vroiau să obţină votul electoratului. Magistraţii au reacţionat surprinzător de repede la cererea demnitarilor. Bunăoară,  prima încheiere privind interzicerea distribuirii informaţiei despre Oleinic a fost emisă fără ca magistrata să înţeleagă că ICPC este o iniţiativă neformală şi nu o entitate juridică.

ICPC a calificat încheierile instanţei de judecată drept neîntemeiate şi disproporţionate, care încalcă libertatea de exprimare şi dreptul de acces la informaţie, iar acţiunile politicienilor şi ale formaţiunilor politice - drept  un atac la democraţie prin care a fost încălcat dreptul cetăţeanului la un vot conştient, fiind afectat şi caracterul liber şi corect al alegerilor. La 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Chişinău a casat decizia judecătoriei Centru prin care a fost interzisă difuzarea buletinului „Cunoaşte-ţi candidatul!”, iar ulterior, printr-o altă decizie a Curţii de Apel, a fost ridicat sechestrul de pe stocul de buletine. Distribuirea broşurii însă nu a mai fost posibilă, deoarece aceasta era destinată informării alegătorilor în scrutinul electoral din 28 noiembrie 2010.

Câştigul de cauză obţinut în cele cinci procese de judecată pornite de către demnitarii supăraţi, constituie o victorie a societăţii civile, întrucât democraţia pluralistă şi libertatea discursului politic cer ca publicul să fie informat asupra chestiunilor de interes public, ceea ce include dreptul mass-media de a difuza informaţii negative şi opinii critice privind personalităţile politice şi funcţionarii, precum şi dreptul publicului de a primi aceste informaţii şi opinii.

ICPC, 28 noiembrie 2013        



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

ICPC: la zi

Alexandru Oleinic rămâne în ”lista neagră”

Curtea de Apel Chişinău a scos de pe rol cererea lui Alexandru Oleinic de chemare în judecată a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC). Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că fostul deputat nu a respectat procedura prealabilă de a se adresa pârâtului. Mai întâi, acesta trebuia să prezinte o cerere pentru a soluţiona litigiul pe cale extrajudiciară. În aşa fel, reclamantul nu a respectat cerinţele Legii cu privire la libertatea de exprimare, fapt ce impune scoaterea cererii de pe rol.

02 mai 2013
952
ICPC: la zi

PERSOANE CU PROBLEME DE INTEGRITATE, PROMOVATE DE GUVER...

Deși au fost depistați de către Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) la alegerile din aprilie și iulie 2009, dar și la cele din noiembrie 2010, ca fiind candidați cu pete în carieră, mulți dintre ei au fost ulterior numiți în funcții-cheie în stat. Unii dintre cei incluşi în lista, numită de mass-media "listă neagră”, s-au simțit ofensați și au atacat ICPC în judecată. Ion Prisăcaru, candidatul Partidului Social-Democrat la alegerile parlamentare din iulie 2009 și Ștefan Urîtu, candidatul Partidului Liberal la alegerile din iulie 2009 şi noiembrie 2010, au pierdut procesele, dosarul intentat de Alexandru Oleinic, candidatul Alianţei “Moldova Noastră ” la ultimul scrutin parlamentar, a fost scos de pe rol, iar dosarele intentate la solicitarea Partidului Comuniștilor şi a celui Democrat se mai perindă și astăzi prin instanțe.

22 mai 2013
1168
ICPC: la zi

Partidul Democrat favorizat în instanţele de judecată

ICPC a câştigat definitiv procesele cu PCRM, Alexandru Oleinic şi Ştefan Urâtu, dar pierde în procesul cu PD. La 10 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul PCRM împotriva organizaţiilor neguvernamentale.

11 iulie 2013
1021
ICPC: la zi

Inițiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2018” va m...

Organizaţiile neguvernamentale Asociația pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJM) au lansat vineri, 13 iulie 2018, Iniţiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2018”.

13 iulie 2018
965
ICPC: la zi

ICPC 2019 a publicat primele profiluri ale candidaților...

Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au publicat astăzi primele 45 de profiluri ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Profilurile sunt realizate de jurnaliștii de investigație după monitorizarea candidaților în baza unor criterii de integritate.

21 ianuarie 2019
1164
ICPC: la zi

Conflictele de interese, proprietățile nedeclarate și c...

Unii dintre candidații PDM care au deținut funcții publice au avut episoade în care au fost implicați în conflicte de interese sau în nedeclararea tuturor averilor. Victor Său și Alexandru Botnari, de exemplu, au făcut afaceri cu firmele familiei folosind banii publici, iar Maria Culeșov și-a angajat rudele la ADR Sud. De asemenea, liderul formațiunii, Vladimir Plahotniuc, nu și-a declarat, când a fost cazul, proprietățile pe care le deține în Elveția, Franța și România. Un alt candidat PDM, ministru în Guvernul Filip, a folosit o diplomă de studii medii falsă, ceea ce nu îl împiedică să pretindă în continuare la funcții publice. Acestea sunt fapte documentate de reporterii IC pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul Moldovacurata.md.

21 februarie 2019
1255