PERSOANE CU PROBLEME DE INTEGRITATE, PROMOVATE DE GUVERNARE

Deși au fost depistați de către Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) la alegerile din aprilie și iulie 2009, dar și la cele din noiembrie 2010, ca fiind candidați cu pete în carieră, mulți dintre ei au fost ulterior numiți în funcții-cheie în stat. Unii dintre cei incluşi în lista, numită de mass-media "listă neagră”, s-au simțit ofensați și au atacat ICPC în judecată. Ion Prisăcaru, candidatul Partidului Social-Democrat la alegerile parlamentare din iulie 2009 și Ștefan Urîtu, candidatul Partidului Liberal la alegerile din iulie 2009 şi noiembrie 2010, au pierdut procesele, dosarul intentat de Alexandru Oleinic, candidatul Alianţei “Moldova Noastră ” la ultimul scrutin parlamentar, a fost scos de pe rol, iar dosarele intentate la solicitarea Partidului Comuniștilor şi a celui Democrat se mai perindă și astăzi prin instanțe.

Mai mult, numele unor persoane care au fost avansate în funcții, fără a se ţine cont de faptul că ICPC i-a inclus anterior în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate, au apărut din nou în contextul unor scandaluri de corupţie.  

Partidul Comuniștilor

Partidul Comuniștilor (PCRM) a avut cei mai mulți candidați în „lista neagră” întocmită de ICPC – 30 la alegerile din 5 aprilie 2009, 28 la cele din 29 iulie 2009 și 22 (fără Vladimir Voronin) la alegerile din 28 noiembrie 2010.

Pentru că au ajuns în opoziție, candidații compromiși au rămas deputați în Parlament și nu au ajuns să fie numiți și în funcții executive în R. Moldova. Unii dintre ei au prins șefia unor comisii parlamentare (Vadim Mișin, de exemplu) și a unor comisii de anchetă (Anatol Zagorodnîi). E adevărat că în acest timp PCRM a mai pierdut din deputați, dar aceștia își continuă nestingherit activitatea în legislativ.

La alegerile din 5 aprilie 2009, și Marian Lupu a fost inclus în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate. Acesta a migrat apoi spre Partidul Democrat și chiar a fost ales președinte de Parlament. El a pretins și la funcția de șef al statului, dar așa și nu a mai fost ales. Potrivit ICPC, în 2002, un raport al Curţii de Conturi a constatat că „M. Lupu, activând în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor, a admis încălcarea actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea  insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova peste hotare”. În 2007 şi 2009, Marian Lupu se folosea de funcția pe care o deţinea pentru a face campanie PCRM, utilizând și resursele administrative. Toate acestea nu l-au împiedicat să țintească sus și să joace tare în politica moldovenească.

Partidul Democrat

De când nu mai este la guvernare, PCRM a „furnizat” mai mulți candidați cu reputație proastă în special Partidului Democrat (PD). Pe lângă Marian Lupu, Valentin Guznac este și el un exemplu de acest fel. Guznac a fost inclus la alegerile din 29 iulie 2009 în „lista neagră” pentru faptul că, în 2004, fiind preşedinte al Asociaţiei sindicatelor angajaţilor din serviciile publice „SindASP” din mun. Bălţi, ar fi închiriat de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale un oficiu de 282,8 m.p., semnând în aceeaşi zi un contract cu organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, prin care a transmis în sublocaţiune 257,8 m.p. din suprafaţa acestui oficiu. În noiembrie 2007, Procuratura Anticorupţie a stabilit că, din momentul semnării contractului, PCRM nu a achitat chiria oficiului respectiv. Potrivit presei, în 2004, V. Guznac, în calitate de viceprimar al mun. Bălţi, a semnat o scrisoare prin care garanta darea în locaţiune de către administraţia publică locală a suprafeţei de 1016,57 m.p. din incinta casei de cultură unui club de noapte. Darea în locaţiune a acestei suprafeţe gestionate de administraţia publică locală a fost efectuată contrar legislaţiei în vigoare: nu prin decizia Consiliului municipal Bălţi, ci prin dispoziţia primarului. În iulie 2008, fiind ministru al Administraţiei Publice Locale, V. Guznac a fost învinuit de un grup de deputaţi din Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri, printr-o scrisoare deschisă publicată în presa locală, de exercitarea presiunilor asupra deputaţilor independenţi în procesul alegerii Preşedintelui Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri.

Astăzi, V. Guznac ocupă funcția de șef al Camerei de Licențiere din partea PD și a continuat să fie implicat în scandaluri de corupție. La începutul lunii ianuarie 2013, Procuratura Anticorupție a anunțat că a deschis trei dosare penale în care erau anchetați Guznac și ministrul Sănătății Andrei Usatâi pentru exces de putere, neglijență în serviciu și fals în acte publice. Potrivit procurorilor, mai mulți patroni de farmacii plăteau mită unor angajaţi ai Ministerului Sănătății și Camerei de Licențiere pentru a-și amplasa farmaciile în zone interzise de lege. Acest dosar nu are, deocamdată, o finalitate.

Cazul Guma a devenit internațional

Inlcus în lista candidaţilor compromişi încă din 2009, deputatul democrat Valeriu Guma este și astăzi în legislativ și afirmă că nu va face pușcărie „nici aici, nici la București”. Pe numele său a fost eliberat recent mandat internațional de arest în baza faptului că a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru că ar fi încercat să mituiască funcționari din România în schimbul favorurilor pentru o firmă de-a sa.

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, și Nelly Berezovschi, directoarea liceului „Mihai Viteazul” din Chișinău, care era inclusă a 12-a în lista partidului condus la acea vreme de Dumitru Diacov, a nimerit în „lista neagră”. Cu toate acesta, doamna ocupă și astăzi această funcție, iar la sesiunea de BAC de anul trecut liceul pe care îl conduce a fost implicat într-un scandal de proporții care viza bani colectați ilegal de la elevi pentru examene.

Partidul Liberal Democrat

Vladimir Hotineanu este candidatul de pe listele Partidului Liberal Democrat (PLDM) inclus în “lista neagră” în toate cele trei campanii monitorizate de ICPC. Motivul – Curtea de Conturi a stabilit că V. Hotineanu, fiind viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică, a eliberat la un şir de agenţi economici licenţe şi autorizaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. De asemenea, Curtea de Conturi a stabilit că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi distribuirea ajutoarelor umanitare, V. Hotineanu a autorizat în mai multe cazuri intrarea în ţară a medicamentelor cu termenul de valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate a producătorilor, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi condiţiilor de păstrare. În loc să ia măsuri cu acest candidat, PLDM l-a avansat ulterior la funcția de ministru al Sănătății. Acum, Hotineanu este președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

Un alt candidat cu imaginea şifonată de pe lista PLDM este Ion Butmalai, astăzi deputat şi secretar al Comisiei parlamentare Securitate Națională, Apărare Ordine Publică. În ultimul scrutin parlamentar, ICPC l-a inclus în lista celor care nu întrunesc criteriile de integritate pentru faptul că în 2008 îi fusese deschis un dosar penal privind confecţionarea şi deţinerea  documentelor oficiale false, iar în campania electorală din vara anului 2009 au fost mediatizate înregistrări video care l-au surprins pe Ion Butmalai discutând cu un grup de persoane despre care presa a scris că ar fi din lumea interlopă.

Noul șef al FISC-ului, Ion Prisăcaru, numit în funcție săptămâna trecută, este membru PLDM. ICPC l-a inclus în „lista neagră” încă la alegerile din 29 iulie 2009, când el candida în Parlament pe listele Partidului Social Democrat. Potrivit ICPC, în perioada când Ion Prisăcaru a deţinut funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat (IFPS), numele său a fost vizat în raportul Curţii de Conturi, potrivit căruia fondul mijloacelor speciale destinate pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a fost utilizat  în anul 1995 „fără  deviz de cheltuieli, la discreţia conducerii Ministerului Finanţelor şi a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (…I. Prisăcaru)”. Controlorii Curţii de Conturi au mai stabilit că suma de 182 mii lei a fost utilizată contrar destinaţiei pentru procurarea a trei automobile. Curtea a mai depistat majorări neîntemeiate la sumele destinate procurării rechizitelor de birou şi utilizarea mijloacelor fondului special pentru efectuarea unor reparaţii luxoase în birourile conducerii IFPS, în timp ce  încăperile unor inspectorate fiscale se află într-o stare deplorabilă. În declaraţiile sale pe venit depuse la CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat discrepanţe evidente în ce priveşte venitul şi proprietăţile pe care le deţine. Cu toate acestea, în mai 2012, PLDM l-a promovat pe Ion Prisăcaru în componenţa Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Doar după apelul public al ICPC către Parlament să revadă lista candidaţilor şi să promoveze în CNI doar persoane cu o reputaţie ireproşabilă, candidatura lui Prisăcaru a fost retrasă. Săptămâna trecută însă Ion Prisăcaru a fost numit din nou în funcția de şef al Fiscului…

Partidul Liberal

Partidul Liberal (PL) a avut doi candidați în „lista neagră” și ambii au ajuns să dețină fotolii moi. Este vorba de vicepremierul Mihai Moldovanu, demis și restabilit recent în funcție, și Ștefan Urîtu, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Astfel, ICPC a constatat că, potrivit raportului financiar al Partidului Liberal depus la CEC în campania electorală din 29 iulie 2009, Mihai Moldovanu a donat 120 mii lei, în timp ce veniturile sale declarate la CEC pentru anii 2007-2008 au constituit doar 85,4 mii lei. În septembrie 2009, M. Moldovanu a mai fost învinuit de faptul că, după alegerea sa în funcţia de deputat în Parlament la 5 aprilie 2009, a continuat să ridice şi salariul de şef al Direcţiei sănătate din cadrul Primăriei Chişinău. La acel moment, Moldovanu nu a negat aceste acuzaţii, ulterior însă le-a respins. În pofida faptului că societatea civilă l-a inclus în lista candidaţilor cu probleme de integritate, Mihai Moldovanu a fost numit în funcţia de viceprim-ministru.

Ştefan Urîtu a nimerit în “lista neagră” deoarece în noiembrie 2007 Adunarea Generală a Federaţiei Internaţionale Helsinki pentru Drepturile Omului a exclus Comitetul Helsinki din Moldova, condus de Urîtu, “pe motivul discreditării şi prejudicierii Federaţiei de către Comitetul Helsinki din Moldova". Presa a relatat că în anul 2005 Urîtu ar fi încercat să-l mituiască pe un înalt reprezentant al Comitetului Helsinki din Suedia, după ce organizația a început să suspecteze filiala de la Chișinău de încălcări la implementarea unor proiecte. Acest lucru nu i-a deranjat pe șefii săi de partid care l-au avansat – un timp a fost consilierul președintelui interimar Mihai Ghimpu, iar ulterior a ajuns în funcția de vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale.

Cazul Oleinic

Deși nu mai ocupă funcții importante în stat, fostul candidat al Alianței „Moldova Noastră”, Alexandru Oleinic, inclus de ICPC în „lista neagră”, este astăzi șef de partid și ochește viitoarele alegeri. El a fost inclus în lista candidaţilor care nu întrunesc criteriile de integritate ale ICPC, deoarece “aflându-se la conducerea S.A. “Monolit” din Soroca, a contribuit la efectuarea unui şir de tranzacţii, în urma cărora, potrivit Curţii de Conturi, a fost înstrăinată neîntemeiat şi nelegitim o parte din patrimoniul societăţii pe acţiuni”. Ulterior, Oleinic a fost „pedepsit”, fiind numit ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, funcţie pe care a deţinut-o în Guvernul Filat 1.

Crina Vlaicu

Valeriu Guma, deputat PD