Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manifestat împotriva amnistiei fiscale
„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală.
Deputaţii care veneau azi dimineaţă la şedinţa plenară au fost întâmpinaţi cu mesaje prin care erau îndemnaţi să nu voteze proiectele legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. Iniţiativele înregistrate recent în Parlament preved că persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate.
Elena Bodnarenco, deputată din Partidul Comuniştilor, le-a spus manifestanţilor că ea este împotriva acestor iniţiative şi nu le va vota.
Şi deputata socialistă Zinaida Greceanîi a spus că nu îşi va da votul pentru aceste proiecte de lege.
La rândul său, deputatul liberal-democrat, Vladimir Hotineanu, a declarat că va studia iniţiativele, fără însă să specifice dacă îşi va da sau nu votul.
Experţii prezenţi la flashmob au menţionat că iniţiativele apără interesele demnitarilor care nu şi-au declarat toate bunurile pe care le au în posesie.
Pavel Postică, jurist în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, a declarat că prin aceste iniţiative ar putea fi legalizate mai multe scheme de corupţie. „Principalul risc al proiectului este că în economia Republicii Moldova ar putea intra bani negri, murdari. Au fost organizate nişte dezbateri publice pe care noi le considerăm mimate, deoarece societatea civilă a fost anunţată cu o zi înainte despre ele, astfel că nu am avut timp să ne pregătim”, a specificat reprezentantul Promo-LEX.
Totodată Nadejda Hriptievschi, expertă la Centru de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a precizat că iniţiativele legislative nu au parcurs calea Guvernului, comisiilor parlamentare, dar şi cele ale dezbaterilor publice.
Amintim că proiectele legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală au fost înregistrate în Parlament la începutul lunii curente, iar astăzi, 16 decembrie, sun incluse pe agenda şedinţei Parlamentului.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedinta raionului Făleşti, aleasă cu vot de aur
Raionul Făleşti este condus de democrata Iraida Bânzari. Alegerea ei în fruntea raionului i-a supărat pe consilierii socialişti şi pe cei din partidul lui Renato Usatîi, deoarece o consilieră din partidul lui Igor Dodon a plecat la democraţi, acesta fiind votul de aur.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
Președintele Judecătoriei Bălți: pe hârtie - beneficiar...
Președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim, indică în declarația de avere pentru anul 2015 sume de bani obținute din depozite bancare, 4 autoturisme, un apartament, un garaj și două spații pentru oficii. Întrebat dacă într-adevăr deține toată această avere, Dumitru Gherasim răspunde că, de fapt, nu are depozite bancare și nici mașini.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).