Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi EXCELENT
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.
În perioada octombrie - noiembrie 2013, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, entitate de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a evaluat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Potrivit Regulamentului cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor, magistraţii sunt evaluaţi după trei criterii: cel al eficienţii activităţii, al calităţii activităţii şi al integrităţii profesionale. Documentul prevede că un judecător de la CSJ este apreciat cu maximum 90 de puncte. În funcţie de numărul de puncte acumulat, judecătorilor li se atribuie următoarele calificative: mai puţin de 40 de puncte - „insuficient”; de la 40 la 63 de puncte – „suficient”; de la 64 la 72 de puncte – „bine”, de la 73-81 puncte – „foarte bine”, iar magistraţii care acumulează în timpul evaluării de la 82 la 90 de puncte sunt răsplătiţi cu calificativul „excelent”.
Doar trei judecători de la CSJ nu au adoptat hotărâri ce ar fi încălcat prevederile CEDO
La capitolul integrităţii profesionale, judecătorul este evaluat după modul cum respectă etica profesională, lipsa abaterilor disciplinare, reputaţia profesională a magistratului şi lipsa violărilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) constatate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În aceste sens, Colegiul examinează dacă, datorită judecătorilor, CtEDO nu a constatat o violare a CEDO printr-o hotărâre definitivă. De menţionat faptul că sunt luate în considerare hotărârile adoptate cu cel mult şase ani până la evaluare. Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
Deşi în baza unor decizii aprobate de cei 21 de judecători în ultimii şase ani CtEDO a condamnat Republica Moldova, performanţele acestora au fost apreciate de către Colegiu cu calificativul „excelent”. Galina Bostan, expertă anticorupţie, spune că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare, dacă dă aşa calificative înalte pentru judecători „pătaţi”. „Dacă toţi magistraţii de la CSJ au performanţe profesionale excelente, atunci de ce avem atât de multe condamnări la CtEDO, pierderi ce găuresc bugetul statului? În cazul respectiv, cred că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare a performanţelor judecătorilor”, afirmă experta.
La rândul său, Elena Belei, membră a Colegiului, susţine că judecătorilor de la CSJ le-au fost scăzute puncte pentru cauzele pierdute la CtEDO. „Sunt cauze care însă nu pot fi imputate judecătorilor, cum ar fi cele privind valoarea prejudiciului cerut de părţi. Atunci, reclamantul s-a adresat la Curte, nefiind de acord cu suma stabilită de judecătorii din ţară. Însă, indiferent de natura cauzelor pierdute la Curte, judecătorii au fost depunctaţi în procesul de evaluare”, susţine Elena Belei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
Mariana Pitic, judecătoarea cu Porshe avariat, a scăpat...
Judecătoarea Curții Supreme de Justiţie (CSJ) Mariana Pitic nu a fost sancționată de către Comisia Națională de Integritate (CNI) pentru o eventuală diferență dintre venituri și cheltuieli. Deşi Petic a indicat în declarația de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro, CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
В селе Авдарма депутатами Народного Собрания Гагаузии х...
20 ноября голоса двух с лишним тысяч избирателей села Авдарма (округ №11) Комратского района разделятся между двумя кандидатами в депутаты НСГ: лесником Иваном Трандафиловым, представляющим Соцпартию, и директором лицея Еленой Карамит, которая баллотируется как независимый кандидат.
Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani,...
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.