Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi EXCELENT
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.
În perioada octombrie - noiembrie 2013, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, entitate de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a evaluat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Potrivit Regulamentului cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor, magistraţii sunt evaluaţi după trei criterii: cel al eficienţii activităţii, al calităţii activităţii şi al integrităţii profesionale. Documentul prevede că un judecător de la CSJ este apreciat cu maximum 90 de puncte. În funcţie de numărul de puncte acumulat, judecătorilor li se atribuie următoarele calificative: mai puţin de 40 de puncte - „insuficient”; de la 40 la 63 de puncte – „suficient”; de la 64 la 72 de puncte – „bine”, de la 73-81 puncte – „foarte bine”, iar magistraţii care acumulează în timpul evaluării de la 82 la 90 de puncte sunt răsplătiţi cu calificativul „excelent”.
Doar trei judecători de la CSJ nu au adoptat hotărâri ce ar fi încălcat prevederile CEDO
La capitolul integrităţii profesionale, judecătorul este evaluat după modul cum respectă etica profesională, lipsa abaterilor disciplinare, reputaţia profesională a magistratului şi lipsa violărilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) constatate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În aceste sens, Colegiul examinează dacă, datorită judecătorilor, CtEDO nu a constatat o violare a CEDO printr-o hotărâre definitivă. De menţionat faptul că sunt luate în considerare hotărârile adoptate cu cel mult şase ani până la evaluare. Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
Deşi în baza unor decizii aprobate de cei 21 de judecători în ultimii şase ani CtEDO a condamnat Republica Moldova, performanţele acestora au fost apreciate de către Colegiu cu calificativul „excelent”. Galina Bostan, expertă anticorupţie, spune că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare, dacă dă aşa calificative înalte pentru judecători „pătaţi”. „Dacă toţi magistraţii de la CSJ au performanţe profesionale excelente, atunci de ce avem atât de multe condamnări la CtEDO, pierderi ce găuresc bugetul statului? În cazul respectiv, cred că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare a performanţelor judecătorilor”, afirmă experta.
La rândul său, Elena Belei, membră a Colegiului, susţine că judecătorilor de la CSJ le-au fost scăzute puncte pentru cauzele pierdute la CtEDO. „Sunt cauze care însă nu pot fi imputate judecătorilor, cum ar fi cele privind valoarea prejudiciului cerut de părţi. Atunci, reclamantul s-a adresat la Curte, nefiind de acord cu suma stabilită de judecătorii din ţară. Însă, indiferent de natura cauzelor pierdute la Curte, judecătorii au fost depunctaţi în procesul de evaluare”, susţine Elena Belei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Protestatari cu probleme de integritate
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie curent, mai mulţi locuitori ai raionului Nisporeni au participat la un protest în fața sediului Consiliului Raional, scandând că doresc desemnarea unui premier şi instalarea unui Guvern. La manifestație a fost prezent şi preşedintele raionului Nisporeni, dar şi fostul primar al urbei – ambii membri ai Partidului Democrat (PDM). Cei doi s-au aflat anterior în atenţia portalului Moldova Curată: Ion Artene, preşedintele raionului, şi Ion Gangan, fostul primar, nu au indicat în declaraţiile de avere firmele pe care le dețin familiile lor.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
(VIDEO) Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă...
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.