Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi EXCELENT
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.
În perioada octombrie - noiembrie 2013, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, entitate de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a evaluat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Potrivit Regulamentului cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor, magistraţii sunt evaluaţi după trei criterii: cel al eficienţii activităţii, al calităţii activităţii şi al integrităţii profesionale. Documentul prevede că un judecător de la CSJ este apreciat cu maximum 90 de puncte. În funcţie de numărul de puncte acumulat, judecătorilor li se atribuie următoarele calificative: mai puţin de 40 de puncte - „insuficient”; de la 40 la 63 de puncte – „suficient”; de la 64 la 72 de puncte – „bine”, de la 73-81 puncte – „foarte bine”, iar magistraţii care acumulează în timpul evaluării de la 82 la 90 de puncte sunt răsplătiţi cu calificativul „excelent”.
Doar trei judecători de la CSJ nu au adoptat hotărâri ce ar fi încălcat prevederile CEDO
La capitolul integrităţii profesionale, judecătorul este evaluat după modul cum respectă etica profesională, lipsa abaterilor disciplinare, reputaţia profesională a magistratului şi lipsa violărilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) constatate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În aceste sens, Colegiul examinează dacă, datorită judecătorilor, CtEDO nu a constatat o violare a CEDO printr-o hotărâre definitivă. De menţionat faptul că sunt luate în considerare hotărârile adoptate cu cel mult şase ani până la evaluare. Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
Deşi în baza unor decizii aprobate de cei 21 de judecători în ultimii şase ani CtEDO a condamnat Republica Moldova, performanţele acestora au fost apreciate de către Colegiu cu calificativul „excelent”. Galina Bostan, expertă anticorupţie, spune că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare, dacă dă aşa calificative înalte pentru judecători „pătaţi”. „Dacă toţi magistraţii de la CSJ au performanţe profesionale excelente, atunci de ce avem atât de multe condamnări la CtEDO, pierderi ce găuresc bugetul statului? În cazul respectiv, cred că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare a performanţelor judecătorilor”, afirmă experta.
La rândul său, Elena Belei, membră a Colegiului, susţine că judecătorilor de la CSJ le-au fost scăzute puncte pentru cauzele pierdute la CtEDO. „Sunt cauze care însă nu pot fi imputate judecătorilor, cum ar fi cele privind valoarea prejudiciului cerut de părţi. Atunci, reclamantul s-a adresat la Curte, nefiind de acord cu suma stabilită de judecătorii din ţară. Însă, indiferent de natura cauzelor pierdute la Curte, judecătorii au fost depunctaţi în procesul de evaluare”, susţine Elena Belei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interes...
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.
API prezintă un raport de monitorizare a eficienței sis...
Miercuri, 23 octombrie 2019, Asociația Presei Independente (API) va prezenta rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). În raport este evaluat cadrul legislativ și normativ care reglementează acest domeniu și sunt formulate recomandări pentru sporirea eficienței și eliminarea disfuncționalităților.
Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.