Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta Consiliului Superior al Magistraturii
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.
”De când au venit comuniștii la putere, asta se întâmplă. Ulterior, lucrurile s-au amplificat, potrivit informațiilor de care dispunem, mai ales la aspecte ce țin de cadre, de numiri în funcții. Am spus-o și anterior că, în ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta CSM. Nimeni nu m-a convins că eu nu am avut dreptate”, a spus Dumitru Visterniceanu pentru ZdG.
Întrebat cum anume pot fi influențați membrii Consiliului Superior al Magistraturii, instituție din care a făcut parte și pe care a condus-o o perioadă, fostul judecător a vorbit, drept răspuns, despre mai multe metode: ”După observațiile mele, s-a trecut la o metodă de a lucra cu fiecare în parte. Se știa că, pentru a obține o decizie favorabilă la CSM, era nevoie de 7 voturi. Pe cei care scriau opinii separate, nici nu-i deranjau. Era, cum ziceam noi, „золотая семёрка” (cei 7 de aur – traducere din rusă, n.r.) care asigura toate procedurile. A doua variantă la care se recurgea era că, în concursuri, lipsea orice concurență. Metode de a dicta regulile ca să pară că ele erau reguli adevărate erau destul de multe. Cum se clarificau cu fiecare în parte, puteți să-i întrebați pe ei, dar n-o să vă spună nimeni”.
El personal nu a luat niciodată vreo hotărâre ”la cerere”, afirmă Dumitru Visterniceanu, care adaugă că în sistem, ”cumva, se știe de cine poți să te apropii și de cine nu” cu astfel de influențe. ”Poate de asta, de mine nimeni nu s-a apropiat niciodată”, spune fostul judecător.
”Singura problemă a fost atunci când s-au format organele autoadministrării din stânga Nistrului. Atunci ne-au propus să trecem de partea lor, cu garanții extraordinare. Fără vorbă, am refuzat. În rest, să-mi spună cineva cum să examinez, în special ce decizii să iau, personal, la mine, nu a venit nimeni”, a adăugat Dumitru Visterniceanu, vorbind desre perioada în care lucra la Judecătoria Dubăsari.
Continuarea interviului acordat de fostul judecător Ziarului de Gardă o puteți găsi aici. Dumitru Visterniceanu și-a expus opinia și referitor la activitatea Curții Supreme de Justiție în perioada în care aceasta fost condusă de Mihai Poalelungi, dar a comentat și viitoarea reformă a CSJ, pe care planifică să o facă acum Ministerul Justiției.
Dumitru Visterniceanu a plecat din sisteml de justiție în anul 2018, după o activitate de 36 de ani. Din anul 1996 a fost judecător la Curtea Supremă. Anterior, el a acordat interviuri și pentru Moldova Curată, pe care le puteți citi aici și aici.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepți...
Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
Un primar a încheiat un contract cu firma fiului, invoc...
Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.