Nr.2 pe listele formaţiunilor care au acces în Parlament - au case frumoase şi afaceri mănoase

Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară - pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.
Igor DODON
În proces de judecată cu foşti colegi
De-a lungul anilor, pe timpul guvernării comuniste, socialistul Igor Dodon (39 de ani) a ocupat mai multe funcţii importante în stat. De exemplu, în septembrie 2006 a devenit ministru al Economiei şi Comerţului, iar din martie 2008, când în fruntea Guvernului a venit Zinaida Greceanîi, obţine postul de prim-viceprim-ministru. În 2011, PCRM fiind în opoziţie, Igor Dodon, alături de Zianaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, au anunţat că se retrag din fracţiunea comuniştilor, formând grupul socialiştilor. În scurt timp, la congresul PSRM, deputatul a fost ales preşedinte al formaţiunii care pledează pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală şi denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Totuşi, lucrurile nu s-au lăsat fără scandal. În 2013 PSRM s-a scindat şi a apărut platforma socialistă „Patria-Rodina”. Veronica Abramciuc, fosta sa colegă, a subliniat atunci că în cadrul formaţiunii „s-au constatat tentative de uzurpare a puterii şi atac raider din partea preşedintelui partidului, Igor Dodon”. În context, jurnaliştii portalului Moldova Curată au relatat recent că Dodon a intrat în această campanie electorală având pe rol un litigiu de judecată cu foştii parteneri din cadrul partidului, Veronica Abramciuc și Valentin Crîlov, care consideră că acesta este un lider nelegitim.
Reporterii au scris şi despre un alt litigiu de judecată în care e implicat socialistul. Este vorba despre Federaţia de Şah, unde, din 2011, este preşedinte. „Un şahist, membru al Federaţiei, a contestat în instanţă rezultatele conferinţei din 23 octombrie 2011, când Dodon a fost ales conducător. Şahistul susţine că înainte de conferinţă mai multe persoane au devenit membri ai Federaţiei, contrar statutului. Dosarul se află încă în fază de examinare”, au precizat autorii.
Afaceri prin intermediul apropiaţilor
În recentele alegeri, Igor Dodon şi-a croit mai multe drumuri la Moscova, implicând în campanie până şi pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Totuşi, dovezi că Moscova ar fi susţinut financiar partidul nu sunt. În schimb, liderul PSRM a cotizat cu 89.300 de lei. El a declarat la Comisia Electorală Centrală că în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 a avut din activitatea parlamentară un venit de 345.593 de lei, în timp ce 962.796 de lei i-a obţinut din vânzarea unui automobil şi a unui apartament, dar şi dintr-o primă de asigurare. Igor Dodon a mai declarat că deţine o casă cu numărul cadastral 0100512.003.03. Potrivit datelor furnizate de "Cadastru", este vorba despre o locuinţă cu două niveluri, estimată la 2.160.675 de lei. Casa se află în sectorul Buiucani al Capitalei. Socialistul nu a declarat nicio afacere, deşi Ziarul de Gardă a scris că, prin intermediul unor persoane apropiate, acesta ar deţine acţiuni la o fabrică de conserve din Călăraşi şi la Hunter Elit Club SRL. Autorii au mai precizat că, în ultimii trei ani, această firmă și-a schimbat şefii de cel puțin trei ori. Toți au însă relații apropiate cu liderul PSRM. Printre aceştia s-a numărat şi cumnatul său, Ghenadie Merineanu. Un alt detaliu scos la iveală de jurnalişti este faptul că firma e înregistrată într-un apartament de pe strada G. Asachi, din Chişinău, care aparţine soților Corneliu și Ludmila Furculiță. Corneliu Furculiţă este proaspăt deputat pe listele PSRM. „SRL Hunter Elit Club a reușit să arendeze, în iunie 2008, pe când Igor Dodon, un cunoscut pasionat de vânătoare, era ministru al Economiei, și la doar trei luni de la fondare, 168,7 ha de pădure în Călărași, Ocolul Silvic Bravicea, cu doar 315 lei anual pentru un hectar. De altfel, Regulamentul privind arenda fondului forestier a fost pregătit și aprobat de Vasile Tarlev, pe atunci premier, și Igor Dodon, ministru al Economiei și Comerțului în luna februarie 2008, cu doar o lună înainte ca Hunter Elit Club să fie înregistrată”, au menţionat jurnaliştii Ziarului de Gardă.
„Demonstraţi şi atunci vom vorbi”, ne-a tăiat-o scurt Igor Dodon când i-am solicitat să comenteze aceste fapte.
Dodon: „Nu am nimic de zis la calomniile şi prostiile voastre”
În 2010, Igor Dodon a ajuns în lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate, întocmită în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat. Potrivit informaţiilor oferite în cadrul acestui proiect, în campania electorală din toamna anului 2010 el a donat partidului său o sumă mai mare decât veniturile sale din anul trecut. „Pentru 2009 el a declarat un venit de 136 mii de lei, însă, nouă luni mai târziu a donat partidului 150 de mii de lei. Aceasta în condiţiile în care tot în 2009 Dodon a mai făcut o cheltuială – a restituit, la insistenţa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, 72 de mii de lei, Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. CCCEC a constatat că Dodon primise timp de trei ani salariu pentru o funcţie la institut, pe care de fapt nu a exercitat-o. Astfel, declaraţia sa de avere şi raportul financiar depus la CEC de Partidul Comuniştilor indică asupra faptului că Igor Dodon are venituri nedeclarate”, este una din concluziile la care au ajuns autorii.
Totodată, Igor Dodon ar fi utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. În altă ordine de idei, potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajaţi din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii.
Cei care au realizat lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul că, pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. Mai mult, în perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanîi, Igor Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărâri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.
„Nu am nimic de zis la calomniile şi prostiile voastre”, ne-a reproşat liderul socialiştilor.
În 2011, Igor Dodon a fost candidatul PCRM la funcţia de primar al Capitalei, fiind devansat în al doilea tur de liberalul Dorin Chirtoacă. Socialistul este fondatorul fundaţiei de caritate „Soluţia”, care şi-a început activitatea cu puţin timp înainte ca Igor Dodon să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM.
Iurie LEANCĂ
A intrat în politică fără casă
Diplomatul Iurie Leancă (51 de ani) a venit în politică în 2009, fiind la alegerile din acel an pe locul zece în lista de candidaţi ai PLDM. Anterior, timp de doi ani (2007 – 2009), a ocupat funcţia de vicepreşedinte al companiei „ASCOM”, deţinută de milionarul Anatol Stati. Până a trece în domeniul privat, politicianul a ocupat mai multe funcţii în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând în 1999 prim-viceministru al Afacerilor Externe. Iurie Leancă a devenit premier în mai 2013, după ce liberal-democratul Vladimir Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi, care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. Până atunci a fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
La alegerile parlamentare din iulie 2009, potrivit declaraţiei pe venit depusă atunci la Comisia Electorală Centrală, Iurie Leancă a declarat că în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2008 a avut un venit de 78.680 de euro şi 320.990 de lei. Pe lângă asta, sub formă de dobândă, politicianul a câştigat 15.000 de lei şi 2.600 de euro, deţinând un depozit bancar de 53.000 de euro. Tot atunci, a declarat că are un lot de pământ în Ialoveni de 600 de metri pătraţi şi două automobile: un VAZ 06 fabricat în 1989 şi un Audi 6 din 2001. Oficial, Iurie Leancă a intrat în politică fără casă. În acel an, el nu a declarat niciun imobil.
A rămas cu o maşină din 1989
La o distanţă de cinci ani, demnitarul pare să nu se fi îmbogăţit prea mult. Diferenţa e că, printr-un contract de donaţie din 2012, Iurie Leancă a obţinut o locuinţă la Ialoveni. Totuşi, se ştie că aceasta este casa în care politicianul a stat cu familia şi anterior. Locuinţa are o suprafaţă de 223 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de 696.101 lei. Tot în 2012, liberal-democratului i-a fost donat şi un lot de pământ de 0.0585 hectare. Un alt teren pe care îl deţine este cel declarat şi în 2009 – de 0,0601 hectare.
În perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 a avut un salariu de 376.992 de lei. Alţi 4.725 de euro i-a câştigat sub formă de dobândă din depozitul bancar de 57.680 de euro. Între timp, politicianul şi-a vândut unul dintre automobile, iar în urma tranzacţiei a câştigat 120.000 de lei. Este vorba despre un Mercedes E 220 CDI despre care, în mai 2010, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris că Iurie Leancă a uitat să-l indice în declaraţia pe venit din 2009. Jurnaliştii au făcut referire la registrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale potrivit căruia maşina a fost înregistrată în februarie 2009. Acum, premierul în exerciţiu a rămas oficial cu un singur automobil - un VAZ din 1989.
Cazul numerelor diplomatice de la Moscova, neelucidat
În mai 2013, înainte de a ajunge şef al Cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. Cazul a fost scos la iveală de portalul deschide.md. Ulterior, jurnaliştii au scris că printre cei care circulau prin Moscova cu numere diplomatice era omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au mers în capitala Federaţiei Ruse pentru a efectua investigaţii, cazul nu a fost încă elucidat.
Recent, liberal-democratul a atras mai multe critici după ce la alegerile prezidenţiale din România l-a susţinut pe Victor Ponta, în timp ce formaţiunea sa l-a sprijinit pe Klaus Iohannis, ieşit învingător în această cursă.
Maria POSTOICO
Deputata cu şase terenuri agricole
Maria Postoico (64 de ani) este deputată încă din 1998, de-a lungul anilor fiind fidelă PCRM. În 2009 a fost aleasă preşedinta fracţiunii. Potrivit rapoartelor financiare prezentate de comunişti la Comisia Electorală Centrală (CEC), parlamentara a donat partidului în recenta campanie electorală 45.000 de lei.
În declaraţia pe venit, depusă recent la CEC, deputata a indicat că în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 a câştigat din activitatea în Legislativ 267.641 de lei, alţi 217.514 lei au constituit venitul din pensie şi indemnizaţii. Maria Postoico a câştigat sub formă de dobândă 63 de dolari din depozitul bancar de circa 800 de dolari. În 2006, deputata a moştenit şase terenuri agricole în satul Buţeni, raionul Hânceşti, cu o suprafaţă totală de 1,08 hectare. Pe lângă asta, este proprietara a două apartamente în Chişinău - unul de 89 de metri pătraţi şi altul de 66 – şi un garaj de 37 de metri pătraţi.
În 2010, Maria Postoico a ajuns în lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate, întocmită în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat. Asta pentru că în anul 2008 s-a înscris în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe într-un bloc nou. Este vorba despre apartamentul de 89 de metri pătraţi, dat în exploatare în 2013. Deputata a plătit pentru fiecare metru doar 310 euro, deşi presa relata, la acel moment, că valoarea de piaţă a spaţiului locativ era mult mai mare. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a Mariei Postoico, la momentul înscrierii în listă ea deţinea deja două loturi de pământ, vilă şi apartament. În 2013, politiciana a declarat că valoarea cadastrală a noului apartament este de circa 600.000 de lei.
Maria Postoico a ajuns în vizorul opiniei publice după ce, în 2010, jurnaliştii de la Timpul au făcut referire la o scrisoare adresată Ministerului Finanţelor, pe care ea a semnat-o în 2003, în calitate de şefă a Comisiei parlamentare juridice. Postoico venea cu recomandări ca suplimentul la pensiile poliţiştilor participanţi la conflictul de pe Nistru să fie de doar 18 lei, fapt ce contravenea prevederilor legale de la acea vreme. Recomandările comunistei coincideau cu concluziile unui control secret al Curţii de Conturi. Decizia, potrivit reporterilor, s-a soldat cu un un val de contestări în instanţele de judecată, cele mai multe cazuri fiind pierdute de către stat.
Vladimir PLAHOTNIUC
S-a lăudat, dar n-a declarat
Cunoscut drept unul dintre cei mai bogaţi moldoveni, omul de afaceri Vladimir Plahotniuc (48 de ani) a ieşit din anonimat acum patru ani, când a apărut la o emisiune de la Prime TV. Tot atunci s-a implicat în politică oficial, candidând pentru prima dată la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. A ajuns în capul listei PD pe ultima sută de metri, fiind, ca şi de această dată, pe locul doi. În scurt timp a ajuns prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, funcţie pe care a pierdut-o în februarie 2013 după ce deputaţii comunişti, liberal-democraţi şi cei neafiliaţi au votat pentru lichidarea postului. Peste câteva luni, în octombrie, a renunţat la mandatul de deputat. „Mă retrag din Parlament pentru că vreau să dedic perioada următoare întâlnirilor cu oamenii”, a motivat, între altele, democratul.
Înainte de a se implica în politică, politicianul s-a lăudat jurnaliştilor că grupul de afaceri pe care îl coordonează este implicat în managementul mai multor posturi de televiziune şi radio, acţionând şi pe piaţa agenţiilor de publicitate. El a mai spus că deţine un avion şi că hotelul „Nobil”, din centrul Capitalei, este una dintre investiţiile cu care se mândreşte. În declaraţiile pe venit depuse ulterior nu a indicat însă aceste bunuri.
Prime Management SRL i-a adus grosul banilor
Şi de această dată democratul a declarat la Comisia Electorală Centrală că deţine doar două apartamente şi un subsol, cu o suprafaţă totală de 1.349 metri pătraţi. La fel, are patru garaje de 118 metri pătraţi unde îşi parchează cele trei mercedesuri, două de model GL, din 2008 şi 2010, şi un S-Class din 2009. Cât despre bani, a indicat că în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 a avut un salariu de 304.870 de lei, iar sub formă de dobândă a câştigat 12.936 de lei şi 825 de dolari. Grosul banilor – 30.364.807 lei - i-a obţinut de la Prime Management SRL, indicând că deţine 100% din acţiuni. Firma a fost înregistrată în septembrie 2010, administrator fiind Cezara Salinski, prezentată anterior drept director al hotelului „Nobil”. Printre obiectivele declarate ale întreprinderii sunt administrarea companiilor holding sau consultare pentru afaceri şi management. În 2012, într-un raport financiar prezentat de Biroul Naţional de Statistică, firma ar fi avut un venit de 35.904.800 de lei din vânzări.
Televiziunile care au favorizat PD în campania electorală
Totuşi, posturile de televiziune şi radio despre care se spune că i-ar aparţine lui Vlad Plahotniuc sunt trecute pe o altă firmă: ÎCS General Media Group. În iunie 2014, reprezentanţii acestei întreprinderi au cerut Consiliului Coordonator al Audiovizualului să treacă posturile de televiziune Prime, Canal 2, Canal 3 şi postul de radio Maestro FM, „ca urmare a reorganizării”, de la ÎCS Prime TV la ÎCS General Media Group. Toate se află pe strada Ghioceilor 1, din Chişinău, unde, de altfel, din 2010 are sediu şi postul Publika TV. Singurul fondator al noii firme este OTIV Prime Media B.V., înregistrată în Amsterdam, Olanda (adresa: Bloemgracht 45, Amsterdam, Noord-Holland 1016 KD). Potrivit datelor din registrele olandeze, OTIV Prime Media B.V. avea în 2011 în calitate de acţionari firmele El-Dia Corporation N.V. (Antilele Olandeze) şi OTIV Prime Holding B.V. (Olanda). Detaliile despre El-Dia Corporation N.V. lipsesc. Se cunoaştea doar faptul că firma era deţinută de către OTIV Prime Media B.V. Prime Holding B.V. se afla pe aceeaşi adresă cu OTIV Prime Media B.V. (Bloemgracht 45, Amsterdam, Noord-Holland 1016 KD) şi avea acelaşi număr de telefon - 020-4281630.
Deşi, oficial Vlad Plahotniuc nu are vreo legătură directă cu aceste posturi de televiziune şi radio, organizaţiile care au lansat rapoarte de monitorizare a mass-media în campania electorală au constatat că Publika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3 au favorizat masiv PD.
Firme fără legături directe cu Plahotniuc
Ziarul Naţional scria în 2013 şi despre alte afaceri ce ar aparţime businessmanului. Potrivit sursei, cele mai multe dintre firmele care fac parte tot din OTIV Prime Holding B.V. au fost fondate pe timpul fostei guvernări comuniste. „Atunci au apărut Top Galeria SRL, Argus-S SRL, Gerex-Cons SRL, Media Production SRL, Local Media SRL, Angel-S SRL, Telefe M International SRL, Nobil Air SRL. Pe timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană, holdingul lui Plahotniuc a mai deschis firmele Prime TV SRL, Casa Media Plus SRL, 24H SRL, Codru Hospitality SRL, Argus-The SRL și Air Clasica SRL”, scriau jurnaliştii. Autorii precizau că multe dintre bunurile administrate de companiile fondate din 2010 încoace se aflau deja în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, dar au fost schimbați proprietarii pentru a șterge urmele.
Jurnaliştii de la Adevărul Moldova au scris de mai multe ori şi despre ÎCS Finpar Invest SRL care, la fel, ar aparţine omului de afaceri. Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, la care făceau referire jurnaliştii, ÎCS Finpar Invest SRL este administrată de Ghenadie Sajin, despre care se ştie că este unul dintre oamenii de încredere ai lui Plahotniuc. Potrivit Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, firma figurează în lista marilor contribuabili. „De exemplu, în 2011 veniturile companiei au depăşit 67 de milioane de lei. ÎCS Finpar Invest SRL a fost fondată în 1993 de compania offshore OTIV Prime Real Estate B.V., care face parte din grupul de companii OTIV Prime Holding B.V, înregistrate în Olanda”, au mai scris autorii. Jurnaliştii de la aceeaşi publicaţie au relatat că ÎCS Finpar Invest SRL, care figurează ca proprietar al localului „La Izvor”, a solicitat la începutul anului 2011 Consiliului municipal Chişinău atribuirea în arendă a celor două insule de pe lacul din parcul „La Izvor”, motivând că acestea ar fi amplasate adiacent restaurantului. La începutul anului 2014, Primăria Capitalei a pierdut definitiv procesul intentat în legătură cu vânzarea acestor proprietăţi, ele ajungând într-un final la Finpar Invest. Primăria a pierdut procesul şi în cazul cafenelei „Guguţă” din centrul Chişinăului, care, la fel, a ajuns în posesia Finpar Invest.
De două ori în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate
Noi discuţii legate de democratul Plahotniuc au fost provocate după ce în septembrie 2014 jurnaliştii RISE Project Moldova au publicat câteva zeci de fotografii cu omul de afaceri aflat peste hotare. Autorii au scris că politicianul a fost monitorizat în străinătate în timp ce deţinea funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Reporterii au mai precizat că, în imagini, acesta este surprins şi la vila sa din Sciez, Franța, pe care nu a declarat-o atât timp cât a fost parlamentar. Mai mult, fostul comunist Grigore Petrenco a cerut Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) să verifice averea democratului de peste hotare. CNI nu a dat însă curs acestei solicitări. Moldova Curată a relatat că omul de afaceri a ajuns în vizorul СNI şi acum un an, când a cerut el însuşi să-i fie verificate averile pentru a stabili dacă s-a îmbogăţit sau nu în perioada în care a ocupat funcţia de deputat. Membrii CNI au decis însă clasarea cauzei „în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către cetăţeanul Vladimir Plahotniuc”.
Plahotniuc-Ulinici
Despre Vladimir Plahotniuc s-a vorbit mult şi în 2011, la scurt timp după ce a devenit prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova. Ziarul Adevărul Moldova a scris atunci că acesta are în România o altă identitate - Vlad Ulinici. După publicarea acestei investigaţii, politicianul a renunţat la numele de Ulinici.
În actuala campanie electorală, democratul a donat formaţiunii 960.055 lei. Vladimir Plahotniuc este şi fondatorul fundaţiei de caritate „Edelweiss”, acţiunile căreia sunt masiv mediatizate de cele patru posturi de televiziune care i-ar aparţine.
Am încercat să luăm legătura cu politicianul pentru a-l întreba despre averea nedeclarată, democratul nu a răspuns însă la mesajele nostre.
Dorin CHIRTOACĂ
Ghinion în trafic
Liberalul Dorin Chirtoacă (36 de ani) este primar al Capitalei din iunie 2007, anterior fiind coordonator de proiecte în cadrul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova şi redactor-şef al cunoscutei emisiuni de la TVR „Surprize, surprize”. Dorin Chirtoacă este şi prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal (PL), formaţiune condusă de unchiul său, Mihai Ghimpu. Propus, în septembrie 2014, la şefia partidului, primarul a renunţat să concureze cu actualul lider, motivând că este prea ocupat.
Edilul a declarat la Comisia Electorală Centrală că în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 a avut un salariu de 244.716 lei. Dorin Chirtoacă a trecut în declaraţie un apartament cu trei camere de 90 de metri pătraţi pe care îl are în Chişinău. La fel, primarul a precizat că deţine o treime din casă şi un lot de 900 de metri pătraţi la Coloniţa, localitatea sa de baştină.
De când a venit în fruntea Primăriei, edilul a fost de mai multe ori în vizorul agenţilor de circulaţie. Cel mai recent caz este cel din octombrie 2014, când maşina lui Dorin Chirtoacă a lovit un cal. Automobilul de marca Toyota ar fi fost condus de pretorul sectorului Centru, Oleg Poiată. Acum trei ani, o altă maşină ce aparţinea lui Dorin Chirtoacă, un Opel Astra, a fost implicată într-un accident rutier în urma căruia a decedat o persoană. La volan se afla şeful garajului Primăriei Chişinău, Sergiu Godonoga. Totodată, primarul a fost amendat de agenţii de circulaţie de mai multe ori. De exemplu, în 2011 el urma să plătească 1.000 de lei pentru că a urcat la volanul unei autospeciale de deszăpezire.
Cu o lună înainte de data alegerilor, în octombrie 2014, oamenii legii au descins la domiciul părinţilor primarului Capitalei. Aceştia au făcut percheziţii într-un apartament din Chişinău unde este şi sediul unei firme a fratelui lui Dorin Chirtoacă, suspectată de evaziuni fiscale. Edilul a sugerat atunci că în spatele acestor acţiuni s-ar afla PLDM şi PD, care ar încerca sa intimideze PL-ul inainte de alegeri.
Primarul a anunţat recent că va renunţa la mandatul de deputat, aşa cum a făcut-o şi anterior.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Nr.4. Atât de diferiţi, parlamentarii noştri...
Dintre persoanele care ocupă poziţia a 4-a pe listele partidelor care vor forma noul Parlament, numai Natalia Gherman este nouă în această postură. Restul, Ion Ceban, Galina Balmoş, Andrian Candu şi Corina Fusu, au mai fost parlamentari cel puţin un mandat. Găsim printre noii/vechii deputaţi şi unul care şi-a schimbat partidul pe listele căruia a intrat în Parlament la aproape un an de când a devenit deputat.
Nr.7 în listele partidelor parlamentare: unul fără casă...
Vlad Bătrîncea (PSRM), Grigore Belostecinic (PLDM), Alexandr Bannicov (PCRM), Constantin Botnari (PD) şi Veaceslav Untilă (PL) ocupă poziţia a şaptea în listele formaţiunilor care au acces în Parlament. Doar comunistul Alexandr Bannicov şi liberalul Veaceslav Untilă au fost anterior deputaţi. La alegerile din 2009 şi 2010, socialistul Vlad Bătrîncea a candidat din partea PCRM fără vreo şansă de a ajunge în Legislativ, fiind în coada listei. PSRM l-a adus, în schimb, printre cei 101 legiuitori care vor face legea în ţară. Liberal-democratul Grigore Belostecinic stă încă pe gânduri: să accepte sau nu mandatul de deputat. În 2010 rectorul ASEM a renunţat la această funcţie. Şi democratul Constantin Botnari, care îl însoţea neîntrerupt pe omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, în sfârşit, va putea să-şi tragă sufletul în fotoliul de deputat. Cu excepţia lui Vlad Bătrîncea, toţi au declarat venituri frumoase, afaceri prospere sau case de vis.
Nr. 10 - deputaţi care nu vin cu mâna goală în Parlamen...
Patru deputaţi noi, Bogdan Ţârdea (PSRM), Oleg Balan (PLDM), Nicolai Dudoglo (PDM) şi Lilian Carp (PL) vor avea calitatea de ales al poporului pentru prima dată. Dintre deputaţii cu nr. 10 de pe listele celor 5 partide care au acces în Parlament, doar comunistul Oleg Reidman a mai activat în Legislativ şi se regăseşte pe lista neagră a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) din 2010 şi în lista demnitarilor cu cele mai scumpe maşini. Nici noii veniţi nu au averi de neglijat. Ei deţin câte un apartament sau lot de teren, acţiuni la firme şi câte un automobil. Doar Oleg Reidman nu are casă proprie şi stă în chirie, chiar dacă fostul premier Vasile Tarlev l-a acuzat de monopolizarea importurilor şi exporturilor de carne şi peşte, iar liberala Ana Guţu - că deţine afaceri ilegale cu medicamente.
Numărul 18 pe listele partidelor parlamentare: deputaţi...
Anghel Agache (PLDM) şi Anatolie Zagorodnîi (PCRM) sunt deputaţii credincioşi faţă de partidele care i-au lansat în viaţa politică. Însă nu toţi cei care ocupă poziţia a 18-a pe listele electorale au făcut ca ei. Astfel, actualul deputat democrat Demian Caraseni a figurat anterior pe lista PCRM, iar socialistul Ghenadi Mitriuc – pe lista PLDM. Un alt deputat, Alexandr Nesterovschi, care ocupă poziţia a 24-a pe lista PSRM, a “migrat” de la PCRM, ocupând anterior poziţia de consilier local în Consiliul municipal Bălţi.
Juristul de la conducerea raionului Călăraşi este în at...
Consiliul Raional Călăraşi a cumpărat bunuri de la firma administrată de soţia preşedintelui raionului. Sergiu Artene spune însă că nu a ştiut despre asta şi imediat ce a aflat a şi declarat eventualul conflict de interese, încadrându-se în termenul legal. Cu toate acestea, CNI a iniţiat un control.
Nr. 17 în listele partidelor parlamentare: novici şi ve...
Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina Stratan (PD) sunt deputaţii care ocupă poziţia 17 în listele partidelor care au acces în Parlament. Spre deosebire de Anatolie Gorilă şi Valentina Stratan, Vladimir Golovatiuc şi Ştefan Creangă sunt la primul mandat. Novice este şi Grigore Novac (locul 23 în lista PSRM). Spre deosebire de cei cu experienţă, în campania electorală, noii parlamentari au fost generoşi cu partidele lor. Bunăoară, liberal-democratul Creangă a dat formaţiunii 100 000 de lei, iar socialistul Novac – 85 000 de lei.
Aici așteptăm comentariul tău!