Nr.4. Atât de diferiţi, parlamentarii noştri...

2014-2018 17 decembrie 2014 1109

Dintre persoanele care ocupă poziţia a 4-a pe listele partidelor care vor forma noul Parlament, numai Natalia Gherman este nouă în această postură. Restul, Ion Ceban, Galina Balmoş, Andrian Candu şi Corina Fusu, au mai fost parlamentari cel puţin un mandat. Găsim printre noii/vechii deputaţi şi unul care şi-a schimbat partidul pe listele căruia a intrat în Parlament la aproape un an de când a devenit deputat.



Ion Ceban

Comunist, socialist... carierist?

Cu susţinerea Partidului Comuniştilor (PCRM), Ion Ceban (34 de ani) a făcut o carieră politică de invidiat. După absolvirea Universităţii Tehnice, la 24 de ani, a devenit consultant principal în aparatul preşedintelui Vladimir Voronin, iar peste un an a fost propulsat la Ministerul Tineretului şi Sportului. Iniţial, a ocupat postul de şef al Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport, iar peste doi ani – cel de viceministru.

La alegerile parlamentare din 2010 a fost inclus pe lista Partidului Comuniştilor şi a devenit deputat în 2011. În continuare s-a manifestat ca un participant activ la protestele organizate de comunişti. În campania electorală pentru alegerile locale din 2011 a fost şef-adjunct al staff-ului electoral al PCRM. Însă peste aproximativ un an a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament şi a aderat la grupul socialiştilor. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a revenit în Legislativ, dar deja ca deputat şi activist de frunte al Partidului Socialiştilor (PSRM).

Iniţial Ion Ceban nu a comentat despărţirea sa de Partidul Comuniştilor, dar noul lui şef, Igor Dodon, spunea: „Acest gest ține de o tendință de erodare a Partidului Comuniștilor și influenței acestei formațiuni în Republica Moldova. Acest partid se mișcă destul de rapid spre extrema de stânga și devine tot mai marginal. În același timp, PSRM are viziuni foarte clare pentru viitor și avem o poziție clară vis-a-vis de statalitatea Republicii Moldova”. Consilierul municipal comunist, Victor Gurău, a declarat însă că Ceban ar fi fost “şantajat cu dosarul deschis de procurori pe numele mamei parlamentarului, Eugenia Ceban,  care, fiind angajată a Primăriei Chişinău, a repartizat ajutoare simpatizanţilor PCRM”. Însuşi Ceban a spus într-o conferinţă de presă: “Nu am plecat din Partidul Comuniştilor din cauza mamei mele, dar nici nu am fost şantajat să plec din PCRM”.

În declaraţiile sale de avere deputatul arată că în 2011 a câştigat din salariu 186,3 mii lei, în anul următor – peste 296 mii  de lei (împreună cu soţia), iar în 2013 – 219 mii din propriul salariu, 59,4 mii de lei a fost salariul soţiei şi 13,9 mii de lei – dividende de la depozitele bancare. Familia Ceban, care afirmă în declaraţii că nu are o locuinţă proprie, a deschis în 2012 două depozite bancare în sumă totală de 187,5 mii lei, iar în afară de cele 2 terenuri de pământ de la Bălăbăneşti, Criuleni, dobândânte în 2006, a procurat un lot de aproape 6 ari la Durleşti, estimat la 160 mii lei, şi un automobil Toyota Pris din 2005 (68 mii lei).

Mai apoi, la alegerile parlamentare recente, Ion Ceban şi-a asigurat locul  al patrulea pe lista candidaţilor PSRM pentru fotoliul de deputat, depunând în fondul electoral al PSRM 185,6 mii lei, la care mama sa, care  a deţinut mai mulţi ani funcţia de director al Fundaţiei “Soluţia”, lansată de Igor Dodon în 2011, a mai adăugat 171,6 mii lei.

În ipostaza de deputat socialist, Ion Ceban a fost implicat în câteva scandaluri răsunătoare, inclusiv cel din 7 aprilie 2014, când, în fruntea unui grup de protestatari, a dat buzna la şedinţa Primăriei Chişinău, întrerupând-o şi lansând acuzaţii dure la adresa primarului Dorin Chirtoacă.

Natalia Gherman

A absolvit filologia, dar a făcut carieră în diplomaţie

Natalia Gherman (45 de ani) este fiica primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur. Ea a absolvit Facultatea de Filologie engleză și germană la Universitatea de Stat din Moldova, apoi, în 1992 - Școala de Studii Politice și Administrative din București, după care a ales cariera de diplomat. A fost ambasador al Republicii Moldova în Austria (2002 - 2006), în Regatul Suediei, Regatul Norvegiei și Republica Finlanda (2006-2009) și viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene (2009-2013). De la 31 mai 2013 exercită funcția de viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Pe 7 septembrie 2014 Natalia Gherman a aderat la Partidul Liberal Democrat (PLDM).

Soţul Nataliei Gherman, Artur Gherman, este șef al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ei au un fiu, Mircea, care studiază la Facultatea de Drept şi Diplomaţie la Riga. În aprilie 2014, presa a scris că soţii Gherman ar fi divorţat, dar informația nu a fost confirmată şi nici infirmată de niciunul dintre ei.

Conform declaraţiilor cu privire la venituri, familia Gherman locuieşte din 1991 într-un apartament cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi, valoarea cadastrală a căruia este de peste 560 mii lei. Natalia Gherman deţine un automobil BMW, fabricat în 2008, şi procurat un an mai târziu cu 635 mii lei, iar Artur Gherman declară în 2013 un Land Rover cu valoarea de aproximativ 960 mii lei. Singurele surse de venituri ale soţilor German, judecând după declaraţiile de avere, sunt salariile care, luate împreună, în 2012 au constituit circa 270 de mii lei, iar în 2013 – 800 mii lei.

Din aceeaşi declaraţie pentru anul 2013 mai aflăm că Natalia Gherman deţine 4 acţiuni în valoare de 20 lei fiecare în societatea ”Fiting”, iar Artur Gherman – 500 de acţiuni la „Apple” INC Cupertino.

Pe 24 iulie 2014 Natalia Gherman a fost decorată de către președintele Nicolae Timofti cu „Ordinul Republicii” „pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană”.

Galina Balmoș

Are cea mai ieftină casă

Galina Balmoș este originară din s. Pleșeni, raionul Cantemir. A absolvit Facultatea de Filologie şi Drept de la Universitatea de Stat din Moldova, iar mai târziu şi pe cea de Administrare Publică de Stat și Municipală din cadrul Academiei de Administrare Publică pe lângă președintele Republicii Moldova.

A lucrat timp de 17 ani profesoară de limba română în orașul Strășeni, apoi este angajată  la Primăria Strășeni, mai întâi ca specialist în relații cu publicul, apoi în funcția de jurist. În anul 2005 a devenit deputat pe lista Partidului Comuniștilor (PCRM), iar peste doi ani, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost numită în funcția de ministru al Protecției Sociale, Familiei și Copilului, în Guvernul Tarlev II. Și-a păstrat această funcţie şi în Guvernul Greceanâi.

După alegerile parlamentare din 2009 Galina Balmoş a revenit în Legislativ ca deputat PCRM și a rămas acolo şi după alegerile din 2014. După plecarea din  PCRM, Igor Dodon declara că în acest partid “au rămas doar câțiva oameni de valoare, adevărați profesioniști”, printre care a numit-o şi pe Galina Balmuș, care “merită să fie parte din PSRM”. Galina Balmoş însă nu a dat curs invitaţiei fostului coleg şi a rămas fidelă PCRM.

Conform declaraţiilor de avere, Galina Balmoş a locuit mai mulţi ani într-un apartament din orașul Străşeni, care ar costa numai 26 000 de lei (!?), dar pe care în 2013 l-a vândut cu 80 de mii de lei, anterior procurându-şi  o casă nefinalizată, cu suprafaţa de 67,9 metri pătraţi şi cu valoarea cadastrală de 62 de mii de lei (!?). Tot din 2012 deputata mai deţine în comodat un automobil Toyota Corola în valoare de 6500 euro. Singura sursă de venituri a Galinei Balmoş, conform aceloraşi declaraţii, este salariul de parlamentar, care în ultimii cinci ani a variat între 103,4 mii lei (2009) şi 145,5 mii, plus indeminzaţia de 50,7 mii de lei (2013).


Andrian Candu

Finul lui Vlad Plahotniuc

Andrian Candu (39 de ani) şi-a făcut studiile la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, apoi a absolvit și Universitatea de Economie şi Administrare a Afacerilor din Viena. După facultate s-a angajat în calitate de consultant principal la Comisia pentru Politica Externă din Parlament, apoi s-a lansat în afaceri. Timp de un an a fost jurist la SRL „Compudava”, o întreprindere mixtă moldo-engleză, apoi încă un an – director executiv la întreprinderea moldo-italiană „Isimbardi internaţional” SRL.

În anii 2002-2010 a ocupat funcţia de manager senior al „PricewaterhouseCoopers Moldova”, o firmă de cercetare a pieţei şi de consultare pentru afaceri cu cinci fondatori italieni şi care din iunie 2012 nu mai activează în R.Moldova. Ulterior, timp de câteva luni, a deținut funcţia de director general al Prime Management SRL, una din firmele vicepreședintelui Partidului Democrat (PDM), Vlad Plahotniuc.

Andrian Candu a ajuns în Parlament pe lista PDM în urma alegerilor din noiembrie 2010, fiind inclus, de rând cu Plahotniuc și alte câteva persoane, cu o săptămână înainte de scrutin. La început a fost membru al Comisiei juridice, iar în 2013 fracţiunea PDM l-a promovat în postul de vicepreşedinte al Legislativului, La 3 iulie 2014 Candu a preluat funcția de viceprim-ministru și ministru al Economiei, după demisia altui democrat, Valeriu Lazar. Andrian Candu este finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc. Candu a fost fotografiat, în anul 2012, de către reporterii Rise Project, în oraşul Sciez din Franţa,  unde se afla lângă o vilă împreună cu Vlad Plahotniuc și cu o prezentatoare de la Prime TV. Reporterii au scris că locuința ar aparține nașului său, Vlad Plahotniuc, care nu a indicat-o în declarația de avere. Comisia Națională de Integritate a refuzat însă să verifice dacă Plahotniuc a încălcat sau nu legea atunci când a omis vila de peste hotare din declarația de avere. Presa de la Chişinău a scris că Andrian Candu ar deţine 5% din acţiunile „Prime Management” SRL, însă în raportul financiar al firmei pentru anul 2012 depus la Biroul Naţional de Statistică se arată că 100% din acţiuni aparţin lui Vladimir Plahotniuc.

Potrivit declaraţiilor de avere, Andrian Candu locuieşte cu familia într-un apartament cu două camere, are un garaj şi o Toyota Lexus, iar sursa principală de venituri este businessul. Dacă în ultimii ani salariul de la Parlament a variat între 126,5 mii şi 150,9 mii lei, dividendele de la firme au constituit în 2012 la 1,9 milioane de lei, iar în anul următor – 859 mii lei.

Acum două luni, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat verificarea afacerilor şi averilor a 9 membri ai Guvernului, care, potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor de la Rise Project, nu au fost declarate în modul prevăzut de lege. Printre aceştia figurează şi Andrian Candu. În declaraţiile depuse din 2010 până în prezent el ar fi evitat să includă şi faptul că este coproprietar al unui apartament de 61 metri pătrați de pe strada Alba Iulia 194 din Chişinău, adresă la care sunt înregistrate şi majoritatea afacerilor familiei sale.

Corina Fusu

A schimbat jurnalismul pe politica liberală

Corina Fusu este fiica academicianului Ion Dediu, cunoscut biolog şi ecologist. Ea a absolvit Facultatea de Biologie, dar a devenit cunoscută ca jurnalistă şi politiciană. A activat aproape două decenii la Compania ”Teleradio-Moldova”, ca realizatoare de emisiuni și prezentatoare, apoi a fost vicedirector al Departamentului „Actualități”. Împreună cu alţi colegi, în anii guvernării comuniste, a militat pentru transformarea Companiei Teleradio-Moldova în una cu adevărat publică. Din 2007 s-a implicat activ în politică. Timp de doi ani a fost consilier municipal pe lista Partidului Liberal (PL), iar în 2009 a devenit deputată. Până în noiembrie 2010 a fost președintă a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Potrivit declaraţiilor cu privire la venituri, din 2009 și până în prezent Corina Fusu n-a avut alte surse de venit decât salariul de parlamentar, diferit de la an la an (în 2010 a fost de 217,7 mii lei, iar în 2013 – 156,8 mii lei). Singura proprietate deţinută în toţi aceşti ani, conform aceloraşi declaraţii, este un teren de 6 ari şi o căsuţă de livadă cu preţul cadastral de  7 539 lei.
 
Corina Fusu s-a remarcat prin faptul că în conflictul dintre conducerea parlamentului şi reprezentanţii mass-media pentru care, după reparaţia clădirii Parlamentului, în sala de şedinţe nu s-a găsit loc, a fost de partea jurnaliştilor. „Accesul jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului  nu este necesar doar de  formă (…). El înseamnă transparența votului fiecărui deputat. Or, s-au atestat cazuri când legi organice au fost votate nu cu 51 de voturi necesare, dar și cu 47 de voturi sau mai puțin. Este dreptul fiecărui cetățean să știe cum a votat fiecare fracțiune, fiecare deputat –  în interesul cetățeanului sau în interesul de grup sau de partid. Iată de ce a fost „boicotat” și sistemul de vot electronic în sala de ședințe a Parlamentului, și s-a făcut dispărut balconul destinat dintotdeauna activității jurnaliștilor până la renovarea sălii de ședințe a Parlamentului. Deci, actuala Coaliție de guvernare nu are interesul de a activa în mod deschis și transparent”, a spus Corina Fusu în plenul Parlamentului, citată de serviciul de presă al PL într-un comunicat din 16 octombrie 2014.


Tudor Iaşcenco



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2014-2018

Atât de diferiți și de incompatibili deputații noștri.....

Poziţiile cu nr. 9 pe listele partidelor care au acces în Parlament după alegerile din acest an sunt ocupate de generalul de poliţie Vladimir Ţurcan (PSRM), diplomatul Eugen Carpov (PLDM), latifundiarul Ion Tomai (PCRM), ex-ministra Monica Babuc (PDM) şi finanțista Veronica Herţa (PL). Dintre toţi, numai Vladimir Ţurcan a mai fost deputat, dar din partea altui partid, PCRM, iar Veronica Herţa a mai figurat pe lista PL pentru alegerile parlamentare din 2009. Ceilalţi obțin mandatul de parlamentar pentru prima dată.

31 decembrie 2014
1248
2014-2018

Nr.1 pe listele partidelor intrate în Parlament: milion...

Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câștigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceani nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalți capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziție pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca și mărimea averilor.

14 decembrie 2014
920
2014-2018

Deputați generoși cu partidele lor - au donat sume impo...

Unii dintre noii deputați, care au intrat în Parlament de pe locurile 11 ale listelor electorale, au făcut donații generoase partidelor în campania electorală. Unii au dat și ce n-au avut, adică sumele donate sunt mai mari decât veniturile declarate. Există însă și deputați mai modești. Comunista Elena Bodnarenco, de exemplu, până acum primar al orașului Soroca, locuiește cu chirie, întrucât, așa cum a recunoscut pentru Moldova Curată, nu are o locuință proprie. 

04 ianuarie 2015
995
2014-2018

Deputaţi bogaţi, deputaţi săraci

Starea socială a candidaţilor care deţin poziţia a opta pe listele partidelor parlamentare este foarte diferită: unii nu au locuințe, alţii sunt proprietari de imobile şi de firme sau de mașini luxoase. Astfel, cel mai bogat deputat de pe această poziţie este socialista Alla Dolinţă, urmată de democrata Valentina Buliga, liberalul Ion Apostol, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc şi comunista Irina Vlah. Ultima declară că nu are casă.

28 decembrie 2014
2096
2014-2018

Cel puţin o casă, un salariu şi un cont în bancă

De pe poziţia a cincea a fiecărui partid în Parlament vor intra persoane care au ocupat anterior funcţii în Legislativ şi Guvern. Maia Sandu (PLDM), fosta ministră a Educaţiei, deţine un apartament, un automobil şi conturi bancare de peste 100.000 de dolari. Dumitru Diacov (PDM) are trei automobile, o casă şi un apartament la Moscova, conturi de sute de mii de lei şi mai multe oficii pe care le dă în chirie Partidului Democrat. Mai modest este deputatul PL, Valeriu Munteanu, care deţine o casă în satul de baştină şi are venit doar din salariu. Deputaţii Violeta Ivanov (PCRM) şi Andrei Neguţă (PSRM) au fost colegi de partid şi au avut funcţii înalte în timpul guvernării lui Vladimir Voronin. Fostă ministră a Ecologiei, Violeta Ivanov, are o casă, un aparatament, un lot pentru construcţii şi două motociclete BMW, în timp ce Andrei Neguţă, fostul ambasador în Federaţia Rusă, a declarat doar venitul din salariu.

18 decembrie 2014
1113
2014-2018

Nr.2 pe listele formaţiunilor care au acces în Parlamen...

Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară - pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.

14 decembrie 2014
901