ONG-urile propun membrilor Guvernului să semneze Declaraţia de integritate
Organizaţiile Neguvernamentale salută iniţiativa candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova, dl Ion Sturza, şi propun modelul Declaraţiei de integritate, în calitate de punct de pornire în stabilirea unui stat de drept.
Făcând trimitere la practicile internaţionale, inclusiv ale României, Ion Sturza a solicitat de la Organizaţiile Neguvernamentale să elaboreze modelul Declaraţiei de integritate, iar candidaţii viitorului guvern să semneze pe propria răspundere acest document.
Declaraţie de integritate
Subsemnatul/subsemnata, _______________________________, fiind propus/ă la o funcţie publică în cadrul Guvernului Republicii Moldova, declar pe propria răspundere că întrunesc următoarele criterii de integritate:
- nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comiterea de infracțiuni, evaziune fiscală, acte conexe corupției sau fapte de comportament corupțional, nu am fost condamnat(ă) și nu exista dosare care mă vizează trimise în judecată pentru astfel de fapte, în Republica Moldova sau peste hotarele ei;
- nu sunt și nu am fost implicat(ă) în obținerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate și nici în cazuri de conflict de interese;
- nu am încălcat legislația electorală în perioada alegerilor precedente, nu am obținut voturi prin fraudă (inclusiv nu am oferit cadouri electorale și nu am ascuns/tolerat asemenea fapte);
- nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcții publice;
- nu sunt și nu am fost implicat(ă) în promovarea unor valori, poziții sau proiecte care contravin statului de drept;
- nu am colaborat cu serviciile secrete ale altor state şi nu colaborez cu serviciile secrete din Republica Moldova;
- am completat cu bună credință şi corect informația din CV-ul meu;
- diplomele de studii care îmi aparţin, sunt veritabile, iar instituţiile de învăţământ sunt recunoscute în ţară şi/sau peste hotare;
- nu am făcut declarații și nu susțin discursul discriminatoriu, xenofob sau rasist.
Declar pe propria răspundere că datele şi informaţiile din prezenta declaraţie corespund realităţii şi în funcţia publică în Guvernul Republicii Moldova, voi continua să fac faţă cerinţelor enunţate mai sus pe durata activităţii în cadrul acestuia.
De asemenea, sunt conștient că în cazul ca voi întreprinde acțiuni sau se vor descoperi informații despre mine care contravin criteriilor indicate mai sus, Prim-ministrul Republicii Moldova va putea solicita revocarea mea din funcţie.
Organizaţiile Neguvernamentale care au elaborat modelul Declaraţiei de integritate: Transparency International – Moldova, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, PromoLex, Asociatia Politici Externe, Centrul de Resurse “DIALOG-Pro”, Asociatia Presei Independente, Centru de Investigatii Jurnalistice, Asociatia REC Moldova, Asociatia Femeilor pentru Protectia Mediului si Dezvoltarea Durabila, s.a.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.
La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după...
Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...
Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei.