Profil candidat: Mihail Gnatiuc

Arhiva 16 februarie 2019 1525

Integritate în activitatea politică



Mihail Gnatiuc (63 de ani) este în prezent președinte al raionului Briceni și candidează pentru un mandat de deputat pe circumscripția electorală nr. 1 Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 (an în care a aderat la PDM) a fost ales primar de Briceni. În perioada sovietică, a fost admis cu greu în Partidul Comunist datorită faptului că tatăl său era considerat „dușman al puterii sovietice”, fiind deportat în Iakutia. Alte afilieri politice ale lui Mihail Gnatiuc nu au fost găsite.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În 2013, Mihail Gnatiuc a declarat că au în proprietate, împreună cu soția, un teren şi o casă de locuit.

În 2016, Mihail Gnatiuc declara oficial un teren cu suprafața de 0,124 hectare, dobândit în 1994 (pe care, în 2013, nu l-a declarat); o casă de locuit cu suprafața de 166,7 metri pătrați, dobândită în 1994 și un garaj de 33,9 metri pătrați, dobândit în 1995.

În 2017 și 2018, pe lângă averea declarată în 2016, în declarația de avere a lui Mihail Gnatiuc mai apar două apartamente - de 45,10 metri pătrați și de 99,2 metri pătrați - precum și un garaj de 15,6 metri pătrați pe care le deține în Federația Rusă din 2006, 2005 și, respectiv, 2007. Aceste imobile nu au fost declarate oficial de Gnatiuc până în 2017. De asemenea, în declarațile de avere din 2017 și 2018 apare un bun imobil de 82 metri pătrați, dobândit în 1995, care până atunci nu a fost declarat niciodată.

Solicitat să explice neconcordanțele din declarațiile de avere, Gnatiuc a spus că este vorba de „chestiuni sensibile care țin de familie”.

În 2016, Mihail Gnatiuc și soția sa dețineau împreună 6 carduri bancare cu un sold total (în momentul declarării) de 183 000 de lei și un card în Euro cu soldul de 4257 de euro.

În 2017, soldul total de pe cele 5 carduri în lei moldovenești era de peste 240 000 lei și un card în Euro cu soldul de 4500.

În declarația depusă la CEC pentru alegerile din 24 februarie 2019, apar doar 4 carduri în lei moldovenești cu un sold cumulativ de 156 000 de lei și un card în euro cu soldul de 1983 de euro.

În 2016, Gnatiuc a indicat că a cumulat împreună cu soţia, care lucra profesoară la liceul din localitate, un venit de peste 155 de mii de lei, plus o pensie calculată cumulativ de 44 de mii de lei.

În 2017, cei doi au acumulat din salarii 180 de mii de lei și 76 de mii din pensie, plus un ajutor material oferit de Consiliul raional Briceni în valoare de 90 mii lei.

„Așa au decis consilierii. Eu nu am avut nici o atribuție la acest ajutor material. Este vorba de un ajutor pentru medicamente. De peste 15 ani, soția suferă de o boală grea care necesită lunar medicamente în valoare de 990 de euro”, a explicat Mihail Gnatiuc pentru Campania pentru un Parlament Curat. Întrebat de ce, în aceste condiții, a decis să doneze Partidului Democrat 50 000 de lei în 2018, Gnatiuc a răspuns: „Eu am donat pentru campania mea electorală pe care o desfășor la Briceni”.

În 2012, Gnatiuc deținea, prin mandat, două automobile marca „Mercedes” în valoare de 15 000 mii de euro şi, respectiv, 25 de mii de euro. În declarațiile din 2016, 2017 și 2018, aceste bunuri nu se mai regăsesc. Anterior, Mihail Gnatiuc a declarat pentru Moldova Curată că unul din automobile a fost restituit proprietarului.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice

Mihail Gnatiuc a fost vizat într-o hotărâre a Curții de Conturi urmare a unui control efectuat în 2000, pe când deținea funcția de șef al Vămii Briceni. Potrivit unui articol publicat de Moldova Curată, Gnatiuc s-ar fi făcut responsabil de neîncasări la bugetul de stat: „Prin autorizarea importului provizoriu, în lipsa temeiurilor argumentate, neîntreprinderea în termenii stabiliți a măsurilor prevăzute de Codul vamal al R. Moldova, pentru încălcările regulilor vamale de către persoanele fizice și juridice, precum și a altor acțiuni prevăzute de legislația în vigoare, persoanele responsabile ale Vamei au condiționat neîncasări în bugetul de stat. Astfel, numai prin controlul selectiv neîncasările în buget pe tipuri de plăți, ca rezultat al îndeplinirii necorespunzătoare a obligatiunilor de serviciu de către persoanele cu funcții de răspundere ale Vamei Chișinau, au constituit: TVA și sancțiunile economice - 2645,7 mii lei; la Vama Bălți (dl N.Burbulea) - 576 mii lei, la Biroul Vamal Briceni (dl M. Gnatiuc) - 47,6 mii lei”, se arată în raport. „Încălcările și neajunsurile depistate în activitatea Departamentului Controlului Vamal sunt consecințe ale nerespectării de către persoanele cu funcții de răspundere (A.Stratan - director general al DCV, V.Banari - fost șef al Vamei Chișinău, A.Popov - șef al Vamei Ocnița, A.Veriga - șef al Vamei Ungheni, A.Radu - șef al Vamei Cahul, M.Gnatiuc - sef al Biroului vamal Briceni, N.Burbulea - șef al Vamei Bălți, A.Balan - șef al Vamei Giurgiulești, V.Baciu - șef al Vamei Leuseni, Iu.Rusnac - șef al Biroului vamal Sculeni) a legislației în vigoare...”, se mai menționa în raportul Curții de Conturi.

Contactat în legătură cu acest caz, Mihail Gnatiuc a spus că nu-și amintește ca vreo autoritate a statului să-i fi semnalat vreodată abateri în activitatea sa și că niciodată nu a fost interogat de procurori în legătură cu aceste acuzații.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...

Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu. 

11 ianuarie 2016
1353
Arhiva

Gafă a deputaților de aproape jumătate de milion de lei

Doi directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi, continuă să activeze în cadrul instituției, chiar dacă mandatele le-au expirat încă acum un an și jumătate. Aceștia susțin că nu se pot concedia, pentru că Parlamentul nu a decis încheierea mandatelor, în schimb a votat numirea altor doi directori la ANRE. Timp de un an și jumătate, cât au lucrat cu mandatul expirat, Răileanu și Belinschi au primit împreună peste un milion și jumătate de lei.

20 septembrie 2013
1039
Arhiva

Profil candidat: Victor Său

Integritatea în activitate politică

25 ianuarie 2019
1363
Arhiva

Democrata care a lăsat capitala pentru o funcție de con...

31 decembrie 2015
926
Arhiva

Detaşare cu semne de întrebare

Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.

14 septembrie 2016
1231
Arhiva

Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...

Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii  de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF).  Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.

15 ianuarie 2018
1039