Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depună declaraţia de avere
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Iurie Brumărel a devenit director al UCIMPRSVV în octombrie 2010. Instituţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este creată în scopul implementării şi monitorizării eficiente a Programului de restructurare a sectorului vitivinicol. În prezent, Iurie Brumărel este şi preşedinte al Consiliului de Administrare al Societăţii pe Acţiuni „Tutun – CTC”, fiind remunerat pentru această poziţie. În anul 2011, presa scria că Brumărel în calitatate de reprezentant al statului în această întreprindere, a ridicat o primă de 120.000 de lei. Decizia de a acorda asemenea prime şefilor de la „Tutun-CTC" a fost luată atunci de către Ministerul Agriculturii, care administrează activitatea acestei societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat. Suma reprezinta 4,5 la sută din profitul pe care l-a înregistrat compania în anul 2010.
Nu ştim însă cu ce sumă i-a fost retribuită munca lui Iurie Brumărel în ultimii ani, deoarece de pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarului lipsesc. La CNI am aflat că declaraţiile nu au fost depuse, iar Iurie Brumărel ne-a spus că informaţia cerută conţine date cu caracter personal.
Suma veniturilor este o informaţie publică
„Într-adevăr, atât declaraţia de venituri şi proprietate, cât şi cea de interese personale conţin date cu caracter personal, cum ar fi: adresa domiciliului sau a firmelor, numărul de identitate a persoanei, numele şi prenumele şi anul naşterii soţiei, copiilor sau persoanelor aflate la întreţinere, codul cadastral al imobilului deţinut în proprietate, numărul de înmatriculare a autoturismului, semnătura olografă a persoanei şi denumirea instituţiilor bancare sau creditorii şi debitorii unde acesta îşi are plasate active sau are datorii. Restul informaţiei incluse în declaraţii are un caracter public”, spune Lilian Chişca, şef Direcţie, control, venituri şi proprietate de la CNI.
La rândul său, Nicolae Lungu, jurist la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal spune că totuşi legea le permite jurnaliştilor să insiste cu solicitări repetate la o persoană cu funcţie publică, în cazul în care documentul solicitat este de interes public. „Legea privind protecţia datelor lasă o portiţă deschisă, enumerând care sunt condiţiile pentru a avea acces la aceste date. Atunci, în scopul unei investigaţii jurnalistice, datele care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică şi care au stârnit într-adevăr interesul publicului, pot fi solicitate de la deţinătorii de informaţie”, spune Nicoale Lungu.
Menţionăm că Asociaţia Presei Independete a iniţiat procedura de acţionare în judecată a lui Iurie Burumărel, pentru neprezentarea informaţiei solicitate. Brumărel a intrat şi în vizorul CNI pentru nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese pentru anii 2012 şi 2013, fapt pentru care riscă o amendă de pâna la trei mii de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ministrul de Interne, cu locuință de lux donată de pări...
Noul ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, locuiește într-o casă scumpă, amplasată in suburbia Durlești a capitalei, pe care părinții săi, care locuiesc in satul Măcărești, r-l Ungheni, i-au donat-o 7 ani in urmă. Despre asta scrie Ziarul de Gardă, care a analizat patrimoniul și veniturile membrilor Guvernului Ion Chicu.
Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.
Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor...
Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Este inacceptabil ca membrii CNI să aibă aceleași salar...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).