Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depună declaraţia de avere
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Iurie Brumărel a devenit director al UCIMPRSVV în octombrie 2010. Instituţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este creată în scopul implementării şi monitorizării eficiente a Programului de restructurare a sectorului vitivinicol. În prezent, Iurie Brumărel este şi preşedinte al Consiliului de Administrare al Societăţii pe Acţiuni „Tutun – CTC”, fiind remunerat pentru această poziţie. În anul 2011, presa scria că Brumărel în calitatate de reprezentant al statului în această întreprindere, a ridicat o primă de 120.000 de lei. Decizia de a acorda asemenea prime şefilor de la „Tutun-CTC" a fost luată atunci de către Ministerul Agriculturii, care administrează activitatea acestei societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat. Suma reprezinta 4,5 la sută din profitul pe care l-a înregistrat compania în anul 2010.
Nu ştim însă cu ce sumă i-a fost retribuită munca lui Iurie Brumărel în ultimii ani, deoarece de pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarului lipsesc. La CNI am aflat că declaraţiile nu au fost depuse, iar Iurie Brumărel ne-a spus că informaţia cerută conţine date cu caracter personal.
Suma veniturilor este o informaţie publică
„Într-adevăr, atât declaraţia de venituri şi proprietate, cât şi cea de interese personale conţin date cu caracter personal, cum ar fi: adresa domiciliului sau a firmelor, numărul de identitate a persoanei, numele şi prenumele şi anul naşterii soţiei, copiilor sau persoanelor aflate la întreţinere, codul cadastral al imobilului deţinut în proprietate, numărul de înmatriculare a autoturismului, semnătura olografă a persoanei şi denumirea instituţiilor bancare sau creditorii şi debitorii unde acesta îşi are plasate active sau are datorii. Restul informaţiei incluse în declaraţii are un caracter public”, spune Lilian Chişca, şef Direcţie, control, venituri şi proprietate de la CNI.
La rândul său, Nicolae Lungu, jurist la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal spune că totuşi legea le permite jurnaliştilor să insiste cu solicitări repetate la o persoană cu funcţie publică, în cazul în care documentul solicitat este de interes public. „Legea privind protecţia datelor lasă o portiţă deschisă, enumerând care sunt condiţiile pentru a avea acces la aceste date. Atunci, în scopul unei investigaţii jurnalistice, datele care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică şi care au stârnit într-adevăr interesul publicului, pot fi solicitate de la deţinătorii de informaţie”, spune Nicoale Lungu.
Menţionăm că Asociaţia Presei Independete a iniţiat procedura de acţionare în judecată a lui Iurie Burumărel, pentru neprezentarea informaţiei solicitate. Brumărel a intrat şi în vizorul CNI pentru nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese pentru anii 2012 şi 2013, fapt pentru care riscă o amendă de pâna la trei mii de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.