Peste 20 de controale într-o singură zi
Membrii CNI vor decide iniţierea controalelor pe numele lui Vladimir Voronin, deputat PCRM, a Tamarei Chişca-Doneva, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi a lui Alexandru Raţă, procuror al raionului Străşeni. Aceştea sunt bănuiţi de CNI că ar fi comis abateri în procesul de declarare a averilor.
De conflict de interese sunt bănuiţi doi primari şi un şef adjunct. Este vorba de Lilian Carmanu, primarul comunei Mileştii Mici, raionul Ialoveni, Ion Novac, primarul satului Sălcuţa, raionul Căuşeni şi Vasile Catan, şef adjunct al Agenţiei Ecologice Cahul.
Constatări de averi şi interese nedeclarate
Tot astăzi, membrii CNI se vor expune asupra adoptării a opt acte de constatare, dintre care trei au fost investigate pe Moldova Curata. Este vorba de cazul Nataliei Rusnac, contabila-şefă la primăria comunei Regina Maria din raionul Soroca, suspectată de CNI că ar fi încălcat regimul juridic al conflicului de interese, al declarării veniturilor şi proprietăţii şi cel al incompatibilităţii. În cadrul unui tender, unde ea a fost preşedinta grupului de lucru, a fost desemnată câştigătoare firma unde N. Rusnac deţinea funcţia de contabil.
Un alt caz relatat de Moldova Curată şi care va fi discutat în şedinţa CNI este cel al lui Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, care este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie.
De conflict de interese sunt bănuiţi funcţionarii Marin Profir, director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi Ivan Culinschii, director al ÎM ,,Apă-Canal’’ din oraşul Vulcăneşti. Acesta din urmă este bănuit şi de nedeclararea întregii averi.
Pentru anul 2012 nu şi-ar fi declarat toate averile nici Nicolai Bucicovar, primar al comunei Moscovei, raionul Cahul, şi Natalia Pascari, procuror la Procuratura Generală.
Zece examinări din oficiu
Comisia Naţională de Integritate se va expune şi asupra sesizărilor examinate recent asupra a patru funcţionari din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). E vorba de şefii de direcţii Tudor Gabura, Virgil Mîţu şi Ghenadie Tanas, dar şi de Ghenadie Brînză, ofiţer superior la CNA. Toţi sunt bănuiţi de încălcarea regimului privind declararea veniturilor şi proprietăţilor.
Pentru aceleaşi abateri au fost examinate cazurile a şase angajaţi ai Curţii de Conturi din Moldova.
Aceştia sunt funcţionarii: Angela Pascaru, membră a Curţii de Conturi; Reghina Bogatireţ, controlor principal de stat, Lilian Ungureanu şi Polina Cosonea, controlori superiori de stat, dar şi Nicoleta Graur şi Dorin Ciubotaru, controlori de stat. Aceste verificări sunt rezultatul controlului din oficiu al CNI.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte...
Persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut 3 probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI, făcut public joi, 19 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”.
Cazul apartamentelor pentru rudele lui Oleg Melniciuc:...
Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.
Nașul și finul, conducători de instanțe judecătorești
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl va propune repetat președintelui R. Moldova Nicolae Timofti pe judecătorul Oleg Melniciuc la funcția de preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani din capitală. Anterior, șeful statului a respins candidatura acestuia pentru faptul că Melniciuc a încălcat de mai multe ori etica profesională și s-a aflat în conflict de interese.
CNI va verifica averea ministrului Mediului după un art...
Comisia Națională de Integrtate a decis la ședința de joi, 19 iunie, să inițieze un control în privința noului ministru al Mediului, Valentina Țapiș, care este bănuită că nu și-a inclus toate veniturile și proprietățile în declarația pentru anul 2012. Controlul vine în urma unui articol publicat de Moldova Curată în luna mai, când Valentina Țapiș deținea funcția de ministru adjunct al Mediului.
Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roa...
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.