Președintele raionului Cantemir: două apartamente în Chișinău și venituri din activitatea pe bază de patentă a soției
Raionul Cantemir, care are o populație de 63 de mii de locuitori, este condus din acest an de un democrat. Andrei Ciobanu nu a fost însă departe de o funcție de conducere nici pânâ atunci, întrucât din anul 2011 a fost vicepreședinte al raionului. La 23 iulie 2015 el a fost ales cu scandal.
Ales cu «vot de aur»
După alegerile locale din iunie, Consiliul Raional Cantemir urma să se întrunească de două ori pentru a alege președintele raionului, însă ambele încercări au eșuat. Potrivit presei locale, inițial în această funcție a fost propusă și urma să fie numită o consilieră din partea Partidului Liberal Democrat. La 23 iulie, când a fost ales Ciobanu, 10 liberal-democrați au refuzat să participe la ședință, considerând-o ilegală. Un consilier al PLDM însă, Vladimir Moldovanu, a votat împreună cu PDM, PL, PCRM și Grupul PPEM Iurie Leancă, acesta fiind votul de aur pentru accederea în funcție a democratului Ciobanu. ”Cetățenii raionului Cantemir au votat preponderent pentru PLDM și și-au dorit un președinte de raion liberal-democrat, însă PDM a aplicat un scenariu intenționat pentru a sabota alegerea candidatului nostru”, a declarat atunci deputatul Ion Balan, care era atunci și consilier raional la Cantemir. În prezent consilierii liberal-democrați și cei ai PSRM se consideră a fi în opoziție la Cantemir.
De profesie, Andrei Ciobanu este inginer, el a absolvit Universitatea Tehnică din Chișinău în anul 1979. Potrivit unui CV pe care ni l-au expediat responsabilii din cadrul Consiliului Raional Cantemir, actualul președinte de raion a fost vicepreședinte al Comitetului Executiv Raional între anii 1990-1994, iar timp de 11 ani, din 2000 până în 2011, a condus Societatea pe Acțiuni «Constructorul-Cantemir». Anterior, Ciobanu a declarat pentru Moldova Curată că deține 3-4 la sută din acțiunile acestei întreprinderi, dar că nu are venituri din activitatea ei.
În declarația sa de avere, Ciobanu indică 2 loturi de pământ, care ar fi cota de teren repartizată soției sale, o casă de locuit și două apartamente. El a explicat pentru Moldova Curată că cele două apartamente sunt în Chișinău. Unul aparține soției, iar al doilea, cu trei camere, familia l-a cumpărat pentru fiu, a cărui familie s-a mărit între timp. «Plătim impozite pentru acest apartament, facem acum documentele de donație și va fi un apartament scris pe fiu și unul pe soție. Gata», a spus Andrei Ciobanu.
Soția - femeie de afaceri pe bază de patentă
Familia sa mai deține un automobil Toyota Rav 4, achiziționat în 2010 cu 95 000 lei. Întrebat de ce nu a indicat în declarație și veniturile soției, ci doar proprietățile ei, Andrei Ciobanu răspunde că nu este obligat să o facă, deoarece soția sa muncește pe bază de patentă. «Soția mea are studii superioare. Ambii avem câte un stagiu de muncă de 40 de ani. Ea acum muncește pe patentă, are un butic la piața centrală din Cantemir, unde vinde haine, încălțăminte. Nu am declarat veniturile din activitatea ei pentru ca de pe patentă nu se declară», ne-a mai spus președintele raionului Cantemir. Întreprinzătorii individuali pe bază de patentă pot desfășura activitate comercială cu anumite mărfuri, dar nu declară veniturile la fisc, ci achită periodic costul patentei, care este o sumă fixă, stabilită de Ministerul Finanțelor.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Doi lideri sindicali din agricultură au fost condamnați...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, și adjunctul său Sergiu Boța au fost condamnați la 8 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, fiind declarați vinovați de delapidarea averii străine (art. 191 CP). Sentința motivată a fost pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la 15 martie 2019. Cu toate acestea, condamnații nu sunt în penitenciar, iar unul dintre ei este dat în urmărire. Cea care ar fi trebuit să execute decizia de a-i trimite pe condamnați în închisoare este Judecătoria Chișinău. Instanța însă nu a răspuns la solicitarea de informații, expediată de Moldova Curată.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
